Poveste cu Mariuca
Posted by admin | Filed under Copii:Povesti,Basme,Ghicitori
Poveste cu Mariuca
Dimineat,a de Cra(ciun sosise în zvon de colinda(tori care cîntau la ferestre, cît puteau de tare, bucuria nas,terii Domnului. S,i nu era cîntec mai frumos decît acela despre Isus s,i mama sa Maria. Tot,i ai casei ascultau cuprins,i de o tainica( emot,ie povestea minunatei nas,teri în timp ce casa întreaga( pa(rea înva(luita( într-o sfînta( linis,te. Mai apoi, dupa( ce întreaga familie întoarsa( de la biserica( s-a as,ezat în jurul mesei de Cra(ciun, micut,a Ma(riuca a observat cum lucrurile din camera(, ca vra(jite, au început dintr-o data( sa( discute între ele. Mirarea copilului a fost cu atît mai mare cu cît s,i-a dat seama ca( numai ea înt,elege limba în care sporova(iau de zor mobilele s,i tacîmurile, farfuriile s,i covorul, paharele, ca(rt,ile din rafturi, ca(nile, scaunele ba chiar s,i fat,a de masa(. De teama( sa( nu fie prinsa( ca( trage cu urechea, Ma(riuca îs,i vedea de friptura din farfurie ca s,i cînd nu s-ar fi întîmplat absolut nimic.În timp ce bunicul istorisea o întîmplare vesela( de pe vremea cînd era copil, scaunul pe care sta(tea protesta în gura mare:
- Of, ce guraliv! S,i se foies,te atîta de mi-a rupt spinarea! Ce-ar fi sa( ma( apuc s,i eu sa( povestesc lucruri întîmplate demult!??! Ce, ar fi pla(cut sa( va( amintesc cum am sca(pat ca prin urechile acului de incendiu atunci cînd fetit,a aia alintata( s-a jucat cu chibriturile?
Un cor de proteste din partea tuturor l-a oprit pe scaun sa( mai scoata( o vorba(. Timida( s,i abia auzita(, de pe raftul de sus, cartea de bucate a s,optit:
- Ce spaima( am tras atunci! Eu una am les,inat chiar.
La auzul acestor vorbe Ma(riuca s-a fa(cut mica(-mica( pentru ca( alintata care se jucase cu chibriturile era chiar ea. Des,i întîmplarea aceea îi ies,ise complet din minte, acum abia îs,i da(dea cu adeva(rat seama ce gres,eala( fa(cuse. E drept ca( nu s-a întîmplat absolut nimic pentru ca( tata intervenise la timp. S,i tot adeva(rat era s,i faptul ca( fusese pedepsita( dar, abia acum Ma(riuca înt,elegea ca(-s,i meritase pedeapsa. Cu ochii t,inta( în farfurie, copilul încerca sa( mai auda( cîte ceva din discut,ia lucrurilor. S,i nu mica( i-a fost mirarea sa(-s,i auda( farfuria, cu glas pit,iga(iat, ca o t,at,a(:
- Sîntet,i nis,te ra(i cu tot,ii! Biata copila( , ce s-o fi speriat s,i ea atunci! Tu scaunule sa(-t,i mai vezi de treaba ta ca( doar nu es,ti buricul pa(mîntului. Cine te crezi? Facet,i prea mult zgomot pentru nimic: Ma(riuca e o fetit,a( cuminte. A gres,it s,i ea odata( dar asta nu înseamna( ca( trebuie pedepsita( la nesfîrs,it. Sînt absolut sigura( ca( a înt,eles ca( nu e bine ce-a fa(cut s,i ca(-i pare ra(u.
Brusc înveselita(, Ma(riuca era cît pe ce sa( se dea de gol strigînd “Da, da, as,a e!!” dar s-a oprit la timp, astupîndu-s,i gura cu mîna. “Ce dra(gut,a( e!” îs,i spuse fetit,a privind cu drag farfuria din fat,a ei. “Cred ca( de acum încolo am s-o ajut mereu pe mama sa( spele vasele. Se pare ca( sînt nis,te persoane extrem de cumsecade s,i bag de seama( ca( sint s,i bine educate”. Bunicul terminase demult povestea despre copila(ria lui s,i între timp mama adusese pe masa( un platou cu sarmale aburinde. Fat,a de masa( a devenit dintr-o data( foarte nelinis,tita(:
- Nu se poate!!!! Iar o sa( ma( pa(teze Ma(riuca! S,i iar o sa( fiu fiarta(, pusa( la albit cu tot felul de chimicale s,i-o sa( fie vai de mine! M-am sa(turat!
Fat,a de masa( avea dreptate: Ma(riuca nu prea avea grija( sa( nu pa(teze totul în jur atunci cînd mînca. S,tia ca( mama avea ac de cojocul petelor s,i nici prin cap nu-i trecea sa( se gîndeasca( la fat,a de masa(. Dar auzind-o cum se tînguie fetit,ei i s-a fa(cut mila( de ea s,i a devenit atenta( la fiecare gest. “Poate ca( daca( nu voi mai face pete ma( va ierta” îs,i fa(cu Ma(riuca planul s,i zîmbi sigura( pe ea. Masa se termina( fa(ra( nici un alt incident s,i Ma(riuca, dupa( ce-s,i ajuta( mama sa( strînga( masa s,i sa( spele vasele fugi iute în camera ei dornica( sa( auda( ce-s,i spuneau lucrurile ei. Cum deschise us,a auzi rîsete s,i larma( mare cam cum era la s,coala(, în pauze. Pa(pus,ile chicoteau în colt,ul lor în timp ce, de pe birou, caietele strigau cît puteau:
- Ura, ura am sca(pat de Ma(riuca! Asta(zi s,i mîine s,i poimîine e sa(rba(toare s,i n-o sa( scrie nimic s,i-o sa( fim libere!!!
Ma(riuca s-a încruntat pentru ca( nu pricepea ce vor de fapt caietele. Doar rostul lor e sa( fie scrise s,i n-ar trebui sa( se poarte as,a. “Eu scriu frumos s,i-mi place la s,coala(” zise cu voce tare, aproape plîngînd, Ma(riuca.
- Ce folos daca( nu ai grija( de noi! riposta( caietul de aritmetica(. Mie mi-ai îndoit toate colt,urile iar fratelui meu de citire i-ai pa(tat foile cu cerneala(. Crezi ca( e suficient sa( scrii frumos? Habar nu ai cît de ra(u ne pare cînd vedem ca( nu-t,i pasa( cum ara(ta(m!
Ma(riuca ra(mase în mijlocul camerei privindu-s,i caietele împra(s,tiate pe birou. Dintr-o data( înt,elegea ca( avea multe de pus la punct în ceea ce o privea. Se întreba însa( mirata( de ce abia azi, în ziua de Cra(ciun, a putut sa( înt,eleaga( limba obiectelor s,i sa( afle astfel cît de multe gres,eli a fa(cut fa(ra( sa( vrea. “Sa( fie oare o vraja(? O magie? Sa(-mi fi adus azi noapte Mos,ul s,i darul de a înt,elege ce spun lucrurile? Cred ca( va trebui sa( întreb pe cineva mai mare.” Dar, pîna( sa(-s,i duca( gîndul pîna( la capa(t, Ma(riuca adormi. Iar îngerul ei pa(zitor, cel care înfa(ptuise minunea, îs,i pleca( aripile peste fetit,a adormita( s,i ii trimise un vis. S,i copila visa( o noapte friguroasa( de iarna( luminata( de o stea cum nu se mai va(zuse niciodata(. Va(zu în vis s,i staulul aprigului Cra(ciun s,i ieslea cu pruncul sfînt s,i pa(storii cu fet,e blînde s,i darurile magilor. Auzi suspinul Mariei s,i ruga(ciunea blîndului Iosif. S,i era visul acesta atît de minunat încît o fericire fa(ra( seama(n puse sta(pînire pe sufletul ei micut, de copilas,. Cînd se trezi din somn Ma(riuca, toate lucrurile sta(teau cumint,i s,i ta(cute la locurile lor, dar fetit,a s,tia deja ca( fiecare obiect are important,a lui. Mai s,tia s,i ca( lucrurile trebuie respectate s,i pa(strate cu grija( ca(ci s,i ele sînt asemenea fiint,elor, daruri de la Dumnezeu. Iar visul minunat o înva(t,ase ca( ziua de Cra(ciun este o zi deosebita( în care se petrec multe lucruri despre care oamenii mari nu au habar. S,i pentru ca bucuria zilei de Cra(ciun sa( fie deplina(, din cer au început sa( cada( fulgi mari de za(pada(.
