TAIEREA VITEI DE VIE: Cum se taie vita de vie?

TAIEREA VITEI DE VIE: Cum se taie vita de vie?

Plivitul lastarilor de prisos se face in cazul cand vita a fost taiata scurt, iar lastarii porniti din altoi sunt numerosi,sau cand vita a fost taiata la o veriga de rod si are lastari multi cu rod sau fara rod. In primul caz lastarii se raresc ca sa aiba lumina si loc pentru a creste mai liber; in cel de-al doilea caz se suprima lastarii sterili, vitele cu lastari putini  nu se plivesc.
Legatul se face de mai multe ori pe vara, primul legat se face imediat dupa plivit, cand lastarii au 10-12 frunze, se leaga rasfirat 1-2 lastari la o legatura, de jur imprejurul aracului, fara a-i lega pe toti cu o singura legatura, ca un manunchi, legatura se face in asa fel incat frunzele sa nu se mototoleasca sau lastarii sa se sranguleze.
Ciupitul se aplica numai lastarilor lacomi, iar celor roditori numai in mod exceptional cand se remarca un dezichilibru vizibil in cresterea si dezvoltarea butucului. Ciupitul se face in preajma infloritului si consta in suprimarea varfurilor de crestere(coronita) a lastarilor lacomi(buiaci) pentru a le intarzia cresterea avantajand restul lastarilor. Nu se ciupesc lastarii dati din cepi si cei porniti din muguri dorminzi, care nu vor servi ca elemente de baza din care se vor lasa verigile de rod in anul urmator.
Copilitul se face dupa ce copilii au aparut la subsuoara frunzelor de pe lastarul principal si au 7-8 frunze, ei se scurteaza la 5-6 frunze.
Carnitul este operatia de suprimare a varfurilor, impreuna cu 6-8 frunze la toti lastarii cu rod si fara rod, el se face la intrarea strugurilor in parga. Aceasta operatie ajuta la coacerea mai buna a strugurilor si a lastarilor, daca vitele au o crestere slaba nu se carnesc, atunci cand dorim sa dam butucilor de vita forme inalte, nu se recomanda sa se faca ciupitul si carnitul lastarilor.
Copcitul se repara in anul al 2 lea la fel ca si in primul an, lupta contra bolilor si daunatorilor se face cu aceeasi regularitate si dupa acelasi procedeu ca si in primul an. Toamna dupa ce frunzele au cazut, se desfac coardele de pe araci taind toate legaturile facute, inainte de ingropat este bine ca aracii sa fie stransi si pusi la adapost, ingropatul in al 2-lea an se face total, coardele avand o crestere mai mare se taie la 10-12 ochi. Se mobilizeaza apoi bine solul cu cazmaua sau cu sapa in jurul butucilor, se executa musuroiul obisnuit se face apoi un pat de 10-15 cm inaltime langa butuc pe directia randului, coardele se culca cu bagare de seama pe acel pat, adunandu-se cu mana in forma de manunchi astfel ca incovoierea sa se faca incet. Varful coardelor se apasa cu piciorul sau cu sapa apoi se trage pamant peste ele pana se acopera total, grosimea stratului de pamant deasupra coardelor nu trebuie sa fie mai mare de 8-10 cm.
Incepand cu anul al treilea, lucrarile ce se aplica butucilor de vita sunt aceleasi ca in anul al doilea de la plantare, pe langa care se mai adauga instalarea mijloacelor de sustinere a vitei de vie si taierea de formare a butucilor.
Vita de vie fiind o planta agatatoare se cultiva sustinuta de araci sau spalier, stabilirea modului de cultura se face in functie de posibilitati, costul materialului si conditiile de cultura. In cultura pe suprafete mici, se prefera sustinerea pe araci dar nu se exclude nici posibilitatea de sustinere pe spalier. Cand vita de vie se cultiva prin gradinile de langa casa sau pe loturile personale in cultura obisnuita, se recomanda aracii pentru sustinerea vitelor, ei pot fi din lemn de stejar, salcam, jugastru artar si alte specii. Lungimea lor trebuie sa fie intre 2-2,50 m, si grosimea de 5-6 cm, inainte de a fi folositi se trateaza baza lor, care urmeaza sa stea in pamant, tinundu-se inmuiati pe o portiune de 40-50 cm, intr-o solutie de sulfat de cupru de 6-7 % timp de 10-15 zile. In afara de piatra vanata se mai poate folosi catran, gudron, carbolineum, aracii se infig in pamant primavara, imediat dupa taierea vitelor, in cazul nostru, la un butuc se pune de regula un singur arac, aracii se infig cu mana daca solul este moale sau se bat cu maiul la 15-20 cm de tulpina vitelor.
Pentru spalier se folosesc bulumacii, care se fac din esente tari, fier sau beton. Lungimea si grosimea bulumacilor din lemn sunt deosebite: cei fruntasi au o lungime de 2,20-2,50 m si o grosime de 12-15 cm, iar mijlocasii de 1,80-2,20 m si grosimea de 11-13 cm. Inainte de instalarea bulumacilor, se picheteaza locul, pentru ca sa fie o aliniere perfecta.
Bulumacii se pun la 10-12 m unii de altii sau socotim ca intre 2 bulumaci sa se gaseasca 6-8 butuci, bulumacii fruntasi se pun la marginile randului, ei se ficseaza oblic, formand un unghi de 75 grade C cu suprafata solului, se aseaza in gropi adanci de 50-70 cm, apoi se batatoreste bine pamantul. Bulumacii fruntasi se ancoreaza, pentru a avea o stabilitate mai mare. Sarmele se prind de bulumacii de lemn cu scoabe. Prima sarma se prinde la inaltimea de 30-40 cm de pamant sau chiar mai sus la 45-50 cm, sarma a doua se prinde la 35-40 cm de prima sarma si cea de-a treia la 50-55 cm de a doua, se pot instala si spaliere cu 4 sarme. Sarmele trebuie sa fie bine intinse, se obisnuieste sa se puna si sarme duble la spalier, pentru a usura legatul, in acest caz lastarii nu se mai leaga de sarme, ci se trec intre cele doua sarme si se leaga numai din loc in loc, ca sa nu alunece.
Taierea vitelor in anul al trei-lea de la plantare, in cultura obisnuita se face in felul urmator: vitele care in al doilea an au fost taiate in cepi si o cordita se taie la 1-2 si chiar 3 coarde de 8-10 ochi, crescute din cepul de anul trecut si 1-2 sau 3 cepi. Vitele astfel taiate rodesc aproape normal in acest an, spre deosebire de cele ce au fost taiate in cepi, care incep sa rodeasca de-abia in al patrulea an si foarte putin in anul al treilea.


Diferite sisteme de taiere si conducere a vitei de vie in cultura inalta
Sistemul de cultura sub forma de halangi prezinta urmatoarele caracteristici: vitele se planteaza in general la distantele cuprinse intre 3-4 m intre randuri si 1-2 m pe rand, butucii sunt formati cu tulpina verticala inalta de 1,5-2,5 m, in functie de sistemul de sustinere folosit. La inaltimea de sustinere butucul are 1-3 cordoane, pe acestea sunt dispuse elementele de rod si anume: coardele de rod se pot avea 6-8 ochi si cepi de 2-3 ochi. Dupa inflorit se executa plivitul indepartandu-se obligatoriu lastarii crescuti din tulpina si se raresc cei de pe cordoane. Lastarii fertili se scurteaza la 3 frunze deasupra ultimului ciorchine, la intrarea in parga se executa carnitul. In general se folosesc numai ingrasaminte organice dandu-se cca 20 tone la ha, sistemul de sustinere folosit are diferite inaltimi, de la 1,5-2,5 m si este format din bulumaci verticali, pe care se monteaza un grilaj de lanteti, partea vegetativa a butucilor este sustinuta de grilaj, fara sa mai fie nevoie de legarea lastarilor.
Cultura vitei de vie sub forma de bolta nu difera prea mult de halanga, bolta este alcatuita din 2 randuri de butuci, condusi dupa acelasi sistem, scheletul de sustinere a boltilor este alcatuit din lanteti si sarma si poate fi drept sau boltit. Pe langa boltile formate din doua randuri de butuci, care sunt de fapt si cele mai raspandite se intalnesc si bolti formate prin conducerea unui singur rand de butuci. Un alt sistem de cultura inalta este cultura pe spalieri cu o singura sarma. Butuci au 1-2 tulpini verticale inalte de 1,5-1,7 m si 1-2 cordoane orizontale de 1-1,2 m pe care se afla elementele de rod. Cordoanele se leaga de o sarma orizontala, fixata pe capul bulumacilor, elementele de rod si intregul aparat vegetativ atarna liber.
Sistemul palmeta. Vitele se planteaza la distanta de 2,5-3 m intre randuri si 1,5-1,8 m pe rand, ele se conduc sub forma unui cordon vertical inalt de 1,5 m, pe acesta, elementele de rod ale butucului sunt dispuse lateral pe ambele parti, fiind asezate intr-un singur plan pe directia randului. Elementele de rod si anume cepi de 2-3 ochi si cordite de 5-6 ochi, alterneaza pe lungimea cordonului. Spalierul are inaltimea de 2-2,20 m, si este prevazut cu 11 sarme. Prima sarma este simpla si 5 randuri de sarme sunt duble, asezate la distanta de 35 cm intre ele, fiecare vita este sustinuta si de un arac. Corditele se paliseaza oblic sau orizontal pe sarmele spalierului, iar lastarii ce cresc se indreapta intre sarmele duble. Corditele de la varful cordonului se cercuiesc orizontal, iar lastarii ce pornesc de pe corditele superioare se ciupesc.
Sistemul Sylvoz. Vitele se planteaza la 3,6 m intre randuri si 1,20 m intre butuci sau 1,50 m intre randuri si 3 m intre butuci. Sistemul de sustinere este format dintr-un spalier de 2-2,2 m, pe care sunt intinse 6 sarme. Prima sarma la 0,90 m inaltimea, cea de-a doua la 1,20-1,30 m si 2 sarme duble la inaltimea de 1,75-2,10 . Cordonul se formeaza pe sarma a doua la 1,20-1,30m si poate fi condus intr-o singura directie sau in ambele directii prin bifurcarea tulpinii. Elementele de rod formate din coarde de 10-12 ochi sunt dispuse pe cordon la 20-30 cm unele de altele. Coardele se cercuiesc, capatul lor se leaga de prima sarma a spalierului. Lastarii se paliseaza in timpul vegetatiei vertical, prin dirijarea lor intre sarmele duble, asezate la 1,75 si 2,10 m. Sistemul acesta este recomandat pentru soiurile de masa, in general formele inalte de cultura, deoarece raman neprotejate in timpul iernii, nu se folosesc decat in localitatile unde gerurile nu sunt puternice sau pe locuri adapostite. Din aceasta cauza, la alegerea formelor de cultura inalta, trebuie sa se tina seama de conditiile climatice, adica de intensitatea gerurilor din timpul iernii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu