Miracole de Sfanta Paraschiva

Miracole de Sfanta Paraschiva

- Fiica unei doctorite de aici din Iasi a cazut la un examen si era amenintata sa ramâna repetenta. A venit mama ei la mine si mi-a spus necazul ei, desigur rugându-se Sfintei Paraschiva cu lacrimi. Doctorita mi-a facut mie mult bine. Am rugat-o si eu pe Sfânta Paraschiva s-o ajute, s-o scoata din acest necaz spunându-i: "Tu stii, Sfânta Paraschiva, cât de mult m-a ajutat doctorita pe mine, te rog ajut-o si tu pe ea, ca eu nu pot". Noaptea am visat-o pe Sfânta Paraschiva, care mi-a spus: "Si ce datoare sunt eu doctoritei, daca te-a ajutat pe tine? Dar hai sa fie cum vrei tu!" Si a continuat: "Eu îti trimit pe fiul tau, care-i prieten cu profesorul fetei, sa vorbeasca el cu profesorul s-o mai examineze o data, iar eu o voi ajuta la examen". Peste doua zile a venit baiatul meu de la Bucuresti - nechemat -, a aranjat toate si fata a luat examenul si a trecut în anul trei.

- O fata farmacista foarte cuminte, având 32 de ani, tot voia sa se casatoreasca. Prin mine a dat rugaciuni la Sfânta Paraschiva si la 1 ianuarie 1968 a facut cunostinta cu un doctor vaduv. Acela începe s-o curteze, dar ceva serios nu spunea. Apoi o lasa si se duce la altele. Ea, disperata, tot vine si mi se plânge, iar eu îi spun: "Sa continuam cu rugaciuni la Cuvioasa Paraschiva".

Si într-o duminica, pe neasteptate, vine doctorul la familia fetei si o cere în casatorie. Peste zece zile s-a facut nunta si sunt fericiti.

-. În anul 1968, prin luna martie, într-o dimineata, Parintele Staret loanichie din Sfânta Mitropolie se apropie de mine si-mi spune, aratând spre o doamna: "Vezi, doamna aceea a venit din Bulgaria si nu stie româneste, matale stii ruseste, încearca sa vorbesti ruseste cu ea sa vedem ce doreste - daca stie si ea ruseste", într-adevar, doamna stia ruseste. S-a bucurat ca poate sa-si spuna durerea ei si plângând mi-a povestit ca are un singur baiat, care a ajuns la facultate în anul doi si subit a înnebunit, dar într-o forma asa de grava ca-1 tine într-o cusca.

Ea întotdeauna a fost credincioasa, în schimb sotul ei este un ateu si întotdeauna îl blestema pe copilul lui si înjura pe Dumnezeu. Ea mereu se ducea la biserica, rugându-se cu lacrimi pentru copilul ei. într-o noapte viseaza o femeie înalta, îmbracata în negru, care-i spune: "Daca vrei sa fie sanatos copilul tau, sa vii la mine". Femeia n-a întrebat-o unde sa mearga si cine este aceea pe care a visat-o.

Peste vreo doua luni iarasi viseaza aceeasi femeie care-i spune acelasi lucru ca prima data. Atunci ea o întreaba: "Dar cine esti si unde sa ma duc?". Ea a raspuns: "Sunt Sfânta Paraschiva din Iasi!"

Doamna din Bulgaria locuia chiar în capitala tarii - Sofia. Imediat s-a dus la ambasada si, capatând pasaportul, a venit la Sfânta Paraschiva. M-a întrebat ce sa faca, cum s-o roage pe Sfânta Paraschiva pentru fiul ei? Am învatat-o, a dat pomelnic pentru un an de zile, asta din proprie initiativa. Toata ziua nu s-a dezlipit de la sfânta racla pâna seara, apoi a plecat.

Dupa un an a venit cu mama ei de 90 de ani sa-i multumeasca Sfintei Paraschiva ca baiatul ei s-a facut complet sanatos si continua studiile la facultate.

- O femeie care a lucrat multi ani în Sfânta Mitropolie mi-a povestit ca o durea un picior tare rau. Ea s-a rugat mereu la Sfânta Paraschiva sa-i aline durerea, într-o noapte a visat pe Sfânta Paraschiva care s-a atins de piciorul ei si i-a spus: "Acuma n-are sa te mai doara". Si, într-adevar, asa a fost.

- O femeie a venit la Sfânta Paraschiva cu rugaciuni pentru sotul ei care a fost condamnat la zece ani de închisoare. Dupa doi ani s-a întors acasa. Ea a venit si a multumit Cuvioasei Paraschiva.


De la Sfanta Vineri la Sfanta Parascheva

Sarbatoarea Sfantei Vineri, tinuta cu mare dragoste în spatiul românesc, provine din cultul zeitei romane Venera (latinescul "venere" însemnînd "ziua saptamînii dedicata lui Venus"), nimeni alta decît zeita frumusetii si a dragostei.

Pîna în veacul al XIX-lea sarbatoarea era numita Vinerea Mare de toamna sau Vinerea celor 12 vineri, aceste denumiri folosindu-se chiar daca sarbatoarea cadea într-o marti. Auzindu-se de minunile savîrsite de moastele Sfintei Parascheva, aduse la Iasi în 1641, sarbatoarea a mai fost numita si Sfînta Vineri de la Iasi, extrem de rar spunîndu-se altadata ca pe 14 octombrie este sarbatoarea Sfintei Parascheva. În fond, nu e nimic gresit, din moment ce onomasticul grec "paraskevi" nu înseamna altceva decît ..."a cincea zi a saptamînii", adica vineri!

Sfanta sau Maica Vineri era personificarea zilei de vineri, aceasta zi, sub influenta crestinismului, devenind cea mai importanta zi a saptamînii, evident dupa duminica. Sub chipul sfintei se ascund doua personaje diametral opuse: o sfînta crestina, diurna, preponderent benefica, si una nocturna, cu precadere demonica (apropiata de Joimarita sau de Baba Cloanta); era socotita stapîna peste lumea femeilor, activitatile acestora, în special torsul, fiind riguros "controlate" de catre sfînta. Aparatoare a calatorilor, animalelor si pasarilor, Sfînta Vineri daruia, se zice, frumusete fetelor; aparea adesea în vis femeilor, spunîndu-le diverse leacuri babesti. Se pare ca pe vremuri era cea mai importanta divinitate a femeilor, cele maritate fiind sub protectia ei directa. Tocmai de aceea, în nici o vineri din an, inclusiv pe 14 octombrie, femeile nu aveau voie sa toarca, sa spele rufe sau sa prepare pîine. Se spune ca femeile care se încumetau la asa ceva erau orbite de catre Sfînta Vineri sau erau lasate vaduve, sfînta fiind... vaduva. Dintre celelalte activitati interzise amintim: spalatul pe cap (faceai viermi!), împrumutul din casa (seca sporul casei!), petrecerile si "amestecatura trupeasca"! În schimb, erau recomandate, mai ales în Vinerea Mare, descîntatul ("seaca puterea bolii si da îndarat") si dereticatul prin casa.

Îndeobste în Vinerea Mare se tinea, mai ales de catre femei, post, uneori facîndu-se si praznice, dîndu-se de pomana colaci si mere; prin unele locuri se alegeau turmele si se dadeau berbecii în oi, obicei numit "nunta oilor", fiind si zi de soroc pentru ciobani si pîndari. În general, oamenii nu lucrau „fiind rau de trasnet, de grindina, de boli de ochi si de cap". Despre femeile care îndrazneau sa coasa sau sa toarca pe 14 octombrie se credea ca vor face negi pe mîini. Multi oameni îsi întorceau carul cu protapul spre fundul ograzii, semn ca se apropia iarna, apoi plecau prin tîrguri pentru a-si cumpara îmbracaminte groasa, existînd credinta ca la Vinerea Mare îsi cumpara cojoc si Sfîntul Soare. Dimineata, ciobanii urmareau oile, sperînd ca vor sta împrastiate, semnul acesta indicînd o iarna blînda.

Asadar, în "spatele" Sfintei Parascheva se afla Sfînta Vineri din credintele românilor, popularitatea de care se bucura astazi Sfînta Parascheva datorîndu-se, în buna masura, si stramoasei sale mitice. Rezumînd, retinem doar ca Sfînta Parascheva de azi cumuleaza trasaturile unei stravechi divinitati a naturii, devenita ulterior zeita a dragostei, precum si elemente din cultul Maicii Domnului. Acestea, dar si minunile moastelor de la Iasi, i-au adus faima binecunoscuta!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu