Cateva Superstitii Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe

Superstitii Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe

Dintre toti sfintii venerati în lumea crestina, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de Biruinta, sarbatorit în fiecare an la data de 23 aprilie, se bucura de o cinstire aparte.

Conform statisticilor din 2012, peste 900.000 de cetateni români, dintre care cam 700.000 de barbati si aproape 200.000 de femei, îsi sarbatoresc onomastica de Sfântul Gheorghe. Din totalul româncelor, 135.370 poarta numele de Georgeta, alte 34.623 - Gheorghita, Ghiorghita si 14.945 - Geta.

Noaptea dinaintea sarbatorii, numita noaptea Manicatoarei, sora Sfantului Gheorghe, este in credinta populara un moment in care ies strigoii si bantuie prin sat.
De ziua Sfantului Gheorghe, la portilor caselor se pun crengute de fag, brazde cu iarba verde sau  smocuri de iarba verde, ca sa fie aparati de boli si paguba toti membrii casei.
Nimeni nu are voie sa doarma în aceasta zi, deoarece se crede ca acel care încalca interdictia va fi somnoros tot anul.
Urzicatul era un alt obicei de Sân-George, practicat de tinerii din comunitatile traditionale bucovinene. Tinerii se atingeau, pe furis, peste partile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzica, sperând ca astfel vor fi mai ageri, mai harnici si mai sanatosi de-a lungul verii.
De Sfântul Gheorghe se dau de pomana lapte, brânza si cas.
In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sfantul Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi sa se puna ramuri de salcie, ca semn de sarbatoare si prosperitate.
La intrarea in grajduri se pun crengute de leustean pentru a fi ferite animalele de farmece, vrajitorii si boli.
De Sf. Gheorghe, daca gospodarii se stropesc cu apa neinceputa, luata dis-de-dimineata din fantana, apoi cu agheasma, acestea alunga orice vraja din casa lor.
Pentru a fi protejati de boli aspre si necrutatoare, cei ai casei (mai ales tinerii) trec prin fumul si flacarile unui foc aprins, iar vitele si casele se afuma, la randul lor cu tamaie.
In zona Bucovinei exista obiceiul urzicatului. In aceasta zi, tinerii se atingeau pe maini si pe picioare cu tulpini de urzica, crezand ca vor deveni mai ageri, mai harnici, mai sanatosi si vor avea mai multa putere de munca.
In dimineata zilei de Sf. Gheorghe, fetele se spalau pe fata cu roua, pentru a fi frumoase.
In noaptea de Sfantul Gheorghe, fetele nemaritate pot vedea chipul ursitulului oglindit  intr-un vas cu apa de izvor din care nu s-a baut, daca stau goale intre lumanari aprinse, asezate in forma de cruce.
Fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in noaptea de Sfantul Gheorghe, intr-o cofa plina cu apa.
In unele regiuni, fetele sunt stropite cu apa proaspata de fantana. Este un obicei identic cu cel al sarbatorii de Paste cand fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul are semnificatie dubla, de substanta purificatoare si element favorabil fecundarii.
Barbatii nu ies in ziua de Sf. Gheorghe in sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinsi de “strigoaie”, fermecati si transformati in cai.
De Sfantul Gheorghe ard comorile in paduri sau pe dealuri si cine le vede noaptea luminand, ziua le poate gasi.
Gospodarii dau foc gunoaielor si vechiturilor de pe langa casa. In aceasta zi a Sf. Gheorghe nu este bine sa faci treaba in casa, intrucat va starni mania sfantului.
In aceasta zi de Sfantul Mucenic Gheorghe trebuie sa te rogi pentru rodul pamantului, sanatatea familiei si a animalelor din curtea casei.
De Sfantul Gheorghe e bine sa se dea pomana lapte, branza si cas pentu binele casei.
Daca ziua de Sfantul Gheorghe cade in post, se zice ca tot anul laptele vacilor si oilor va fi slab.
In dimineata zilei de Sfantul Gheorghe, e bine sa alergi inainte de resaritul soarelui. Astfel, o sa fii sprinten si sanatos tot anul.
De Sfantul Mucenic Gheorghe nu este bine sa dormi, pentru ca vei lua somnul mieilor si vei fi adormit tot anul.
Tot in ziua Sfantului Gheorghe, se spune ca este bine sa te duci pe malul apei, sa stai culcat pe burta si daca se intampla sa vezi un peste, vei avea noroc tot anul.
In alte zone ale Romaniei, de Sfantul Gheorghe, oamenii se scaldau intr-o apa curgatoare, pentru nu a se imbolnavi tot anul si pentru a se curata de rele.
De ziua Sf. Gheorghe se aduna de pe camp tot felul de buruieni de leac, care se pastreaza peste an pentru a fi folosite drept leacuri impotriva bolilor. Ele erau puse si in hrana animalelor, in credinta ca acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.

Sfantul Gheorghe este ocrotitorul Armatei Romane. De asemenea, Marele Mucenic Gheorghe a fost patronul spiritual al domnitorului Stefan cel Mare, iar imaginea sfântului, care a ucis balaurul, era pictata pe steagul Moldovei Medievale, daruit Mânastirii Zografu de la Muntele Athos, ctitorie a domnitorului moldovean.

Sfântul Gheorghe este patronul mai multor tari : Anglia, Georgia, Germania, Lituania, Portugalia si Grecia. Totodata, Sfântul Gheorghe este ocrotitorul mai multor orase cu nume celebre: Venetia, Geneva si Moscova.

În Lituania, Sf. Gheorghe este venerat ca un protector al animalelor, pe când în unele zone din Spania, ziua de praznuire a sfântului este celebrata cu mese îmbelsugate si cu multe daruri oferite sarbatoritilor.

În traditia populara, Sfântul Gheorghe este patronul macelarilor, agricultorilor, calaretilor, fermierilor si al bolnavilor de lepra.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu