Traditii de Nunta si Obiceiuri in ziua nuntii


Cine nu isi doreste sa faca o nunta de vis perfecta mai ales ca este o zi speciala pentru cei doi porumbei?

In Maramures nuntile se fac in general iarna si nu neaparat sambata, asta pentru ca sarbatoarea tine trei zile si trei nopti, exact ca in basmele populare romanesti.

Cei doi miri trebuie sa se spovedeasca inainte de a-si uni destinele, intre ei avand loc si un ritual interesant numit “iertarile miresei/mirelui”, in care sunt rostite versuri cu rol magic pentru a-i dezlega pe parteneri de vechile greseli facute unul fata de celalalt.

Inainte de plecarea la biserica, mireasa trebuie sa se spele in apa sfintita sau apa neinceputa, asta numai daca e fecioara.

Un lucru neobisnuit il constituie faptul ca au loc doua nunti in cadrul aceluiasi eveniment, in cazul in care mirele si mireasa provin din sate diferite si nu au bani sau locatia necesara pentru a-si primi nuntasii. “Nunta detilin” este sarbatorita intocmai ca si cea “laolalta”.

Moldova este si ea bogata in astfel de “ciudatenii. De exemplu, cel ce anunta pentru prima data comunitatea ca va avea loc o nunta sau mai multe, este preotul,  care citeste “strigarile” cu cateva saptamani inainte de nunta.

De asemenea, partenerii sunt nevoiti sa poarte pana la nunta o floare alba, artificiala: fata in par, iar barbatul la palarie.

Atunci cand mireasa este luata din casa parinteasca au loc tot felul de obiceiuri, care mai de care mai interesante : poarta este ferecata cu lacat, tocmai pentru a testa abilitatea baiatului de a se descurca in fata obstacolelor ce apar intre el si iubita, scoaterea zestrei in fata casei, masa miresei la care sunt poftiti toti cei din alai, dar si iertarile, intalnite si in zona Transilvaniei.

Aruncarea cu grau si orez peste proaspetii miri

Desi acest obicei se practica doar la starea civila, batranii spun ca ar trebui pastrat si la biserica, intrucat are o deosebita importanta. Boabele de grau si orez nu ar trebui sa fie inlocuite cu confeti. ?i asta pentru ca, atat graul, cat si orezul semnifica fecunditatea aruncata peste trupurile mirilor si viata imbelsugata ce ii asteapta.
De asemenea, uralele de nunta si muzica lautarului nu sunt nici ele lipsite de semnificatie. Zgomotul este menit de a alunga spiritele rele ce vin in ziua nuntii pentru a le lua din darurile divine ale cuplului.

Scoaterea jartierei de pe piciorul miresei

Se spune ca are semnificatii stravechi, crezandu-se ca jartiera are proprietati magice, investind-o pe mireasa cu puteri supranaturale. Dupa acest moment, mirele arunca jartiera catre ceilalti burlaci de la nunta. Cel ce o va prinde se va casatori primul pentru ca va fi cel vrajit de farmecele feminine.

Aruncarea buchetului miresei

Mireasa arunca buchetul imediat dupa cununia religioasa sau la restaurant, dupa momentul tortului. Se spune ca fata care va prinde buchetul aruncat peste capul miresei va fi urmatoarea care se va marita. Asta pentru ca buchetul miresei devine un simbol al nuntii si asigura astfel continuitatea cununiei.

Petitul si cererea in casatorie

La petit, mirele mergea insotit de parinti. Daca nu era sigur ca fata il place, tanarul trebuia sa trimita petitori inainte. Petitorii erau barbati sau femei buni de gura. Daca fata petita nu era de acord sa se marite cu baiatul respectiv, motiva ca e prea tanara, ca nu are zestrea pregatita sau ca nu are destula avere. Daca se intelegeau, petreceau cu totii, iar tinerii erau pusi sa manance amandoi dintr-un blid lapte dulce si cu placinta incretita. Se intocmea zestrea pentru ambele parti.
Astazi, cererea in casatorie se face uneori in cele mai inedite, romantice sau spectaculoase moduri si este insotita obligatoriu de oferirea unui inel de logodna.

Bradul de nunta

Se facea in seara dinainte de nunta. Tinerii din partea mirelui si a miresei faceau bradul. Se puneau cate doi brazi la mireasa, doi la mire si doi la nasi. Bradul era impodobit cu ghirlande de hartie, zurgalai, naframe, panglici rosii si tricolore. In varful bradului se punea o sticla de tuica sau un cozonac. In timpul nuntii, bradul era asezat la poarta, unde ramanea pana se usca.

Gatitul miresei

Se facea in ziua nuntii, la pranz. Luau parte fete, rude si alte persoane apropiate. Nasa o impodobea, iar fetele tineau oglinda si pieptanele. Voalul era pus de nasa.
Insemme specifice purtate de mireasa: cununita din flori naturale si voal, margele pe frunte, carpa(marama) lunga de borangic cu coronita.
Dupa masa mare, nasa ii dadea voalul jos, ii despletea coada si si ii impletea doua cozi pe care le infasura in coc, ii punea batic pe cap si salba de argint la gat.

Gatitul mirelui

Mirele se imbraca singur inainte de a participa la cununia religioasa. Luau parte si tinerii. Cel care il barbierea trebuia sa fie necasatorit. In general camasa mirelui era cusuta dupa logodna de mireasa si era facuta din panza de bumbac sau borangic. Camasa era cusuta cu flori si margele colorate , crengute si boboci. La 1900, camasa mirelui se cosea doar pe guler. Insemnele specifice ale mirelui erau: floarea mare cumparata, numita floare de mire, floare mare cu panglica lunga si cu beteala, batista de mire si 100 de lei.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu