Legea privind regimul juridic al adoptiilor Art 41-50

Legea privind regimul juridic al adoptiilor Art 41-50
Art. 41. – Adoptia internationala are efectele prevazute la art. 50-53 si presupune deplasarea copilului pe teritoriul statului primitor, în urma încuviintarii adoptiei de catre instanta judecatoreasca româna.
Art. 42. – Adoptia internationala, în cazul în care adoptatul are domiciliul în strainatate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are domiciliul în România, este supusa dispozitiilor art. 30 – 33 din Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

Sectiunea a 2-a Atestarea adoptatorului sau familiei adoptatoare din statul de primire Art. 43. – (1) Cererile persoanelor sau familiilor care au domiciliul pe teritoriul altui stat, parte a Conventiei de la Haga, si care doresc sa adopte un copil din România sunt transmise Oficiului, prin intermediul autoritatii centrale competente din statul respectiv sau al organizatiilor sale acreditate.
(2) În cazul statelor care nu sunt parti la Conventia de la Haga, cererile prevazute la alin.(1) se transmit Oficiului prin intermediul autoritatii desemnate cu atributii în domeniul adoptiei internationale sau prin intermediul organizatiilor acreditate în acest sens în statul de primire.
(3) Organizatiile acreditate prevazute la alin.(1) si (2) trebuie sa fie autorizate si de Oficiu, în conformitate cu metodologia aprobata prin hotarâre a Guvernului.
Art. 44. – Cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare este luata în evidenta de Oficiu numai daca autoritatea centrala competenta din statul primitor sau organizatiile sale acreditate si autorizate în conditiile legii atesta ca:
a) adoptatorul sau familia adoptatoare îndeplineste conditiile de eligibilitate pentru adoptie si este apt sa adopte în conformitate cu legislatia aplicabila în statul primitor;
b) adoptatorul sau familia adoptatoare a beneficiat de consilierea necesara în vederea adoptiei în statul primitor;
c) este asigurata urmarirea evolutiei copilului dupa adoptie pe o perioada de cel putin doi ani;
d) sunt asigurate servicii post-adoptie pentru copil si familie în statul primitor.
Art. 45. – (1) Cererile transmise Oficiului trebuie însotite de urmatoarele documente:
a) un raport întocmit de autoritatile competente din statul primitor, cuprinzând informatii cu privire la identitatea persoanelor care doresc sa adopte, capacitatea si aptitudinea lor de a adopta, situatia lor personala, familiala, materiala si medicala, mediul social, motivele care îi determina sa adopte un copil din România, precum si cu privire la copiii pe care ar putea sa-i primeasca spre adoptie; concluziile raportului vor fi sustinute prin documentele eliberate de autoritatile competente din statul primitor;
b) certificatele de nastere si casatorie si actele de identitate ale persoanelor care doresc sa adopte, în copie legalizata si însotite de traducerea lor legalizata în limba româna;
c) cazierele judiciare ale persoanelor care doresc sa adopte;
d) raport medical întocmit separat pentru fiecare adoptator;
e) actul din care sa rezulte ca exista garantia ca adoptatul are posibilitatea sa intre si sa locuiasca permanent în statul primitor.
(2) Documentele prevazute la alin.(1) lit. a), c), d) si e) vor fi prezentate în original si însotite de traducerea legalizata în limba româna.

Sectiunea a 3-a Încuviintarea adoptiei internationale de catre instanta Art. 46. – (1) Cererea de încuviintare a adoptiei, însotita de documentele prevazute la art. 43-45, se înainteaza de catre Oficiu instantei judecatoresti.
(2) Prevederile capitolului VII se aplica în mod corespunzator.
(3) Oficiul are obligatia de a se asigura ca adoptatul va beneficia în tara straina de garantiile si normele echivalente acelora existente în cazul unei adoptii nationale; la pronuntarea asupra cererii de încuviintare a adoptiei instanta judecatoreasca va avea în vedere si documentul care atesta îndeplinirea acestei obligatii.
Art. 47. – Pe baza hotarârii judecatoresti irevocabile de încuviintare a adoptiei, Oficiul elibereaza, în termen de 3 zile de la data comunicarii acesteia, un certificat care atesta ca adoptia este conforma cu normele Conventiei de la Haga.
Art. 48. – Deplasarea adoptatului din România în statul de domiciliu al adoptatorului sau al familiei adoptatoare este posibila numai atunci când hotarârea de încuviintare a adoptiei este irevocabila. Adoptatul se deplaseaza numai însotit de adoptator sau familia
adoptatoare, în conditii de siguranta corespunzatoare nevoilor adoptatului.
Art. 49. – (1) Oficiul are obligatia sa urmareasca evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintele sau parintii sai adoptivi cel putin doi ani dupa încuviintarea adoptiei, prin intermediul autoritatii centrale competente sau organizatiei acreditate ori autorizate din statul de domiciliu al parintilor adoptivi.
(2) În scopul îndeplinirii obligatiei prevazute la alin.(1), Oficiul trebuie sa solicite transmiterea de rapoarte trimestriale autoritatii centrale competente sau organizatiei acreditate si autorizate din statul primitor.
(3) În cazul în care, ulterior adoptiei internationale, adoptatorul sau familia adoptatoare îsi stabileste domiciliul în România, urmarirea evolutiei copilului cade în sarcina Directiei în a carei raza teritoriala adoptatul îsi are domiciliul.
Art. 50. – (1) Adoptia produce efecte numai de la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti prin care a fost încuviintata.
(2) Prin adoptie se stabileste filiatia între adoptat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie între adoptat si rudele adoptatorului.
(3) În momentul stabilirii filiatiei prin adoptie, rudenia fireasca dintre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii sai firesti si rudele acestora, pe de alta parte, înceteaza, cu exceptia adoptiei prevazute la art.20 lit. b), caz în care încetarea raporturilor de rudenie se aplica numai în raport cu parintele firesc si rudele parintelui firesc care
nu este casatorit cu adoptatorul.
(4) Impedimentul la casatorie izvorât din rudenie exista, potrivit legii, atât între adoptat si descendentii acestuia, pe de o parte, si rudele sale firesti, pe de alta parte, cât si între adoptat si descendentii acestuia, pe de o parte, si persoanele cu care a devenit ruda prin efectul adoptiei, pe de alta parte.
(5) Efectele adoptiei internationale, precum si efectele în cazul anularii adoptiei internationale asupra cetateniei adoptatului sunt cele prevazute de Legea cetateniei române nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu