Bhagavad - Gita - Yoga deosebirii celor trei credinte

Bhagavad - Gita - Yoga deosebirii celor trei credinte
Arjuna a spus:
1. Cei care, lepadându-se de ce-i rânduit în Shastra, sacrifica patrunsi de credinta, în ce stare se alfa, o Krishna? [În] sattva, rajas sau tamas?

Bhagavat a spus:
2. Credinta celor întrupati este de trei feluri, nascuta din firea [fiecaruia]; ea tine se sattva, rajas si tamas; ascult-o:
3. Credinta fiecaruia, o Bharata, este pe masura firii sale; omul este facut din credinta [lui]; cum îi este credinta asa este si el.
4. Cei ce tin de sattva sacrifica zeilor; cei ce tin de rajas [sacrifica demonilor] Yaksha si Rakshas, iar cei ce tin de tamas, celor plecati (preta) si stafiilor (bhuta).
5. Oamenii care savârsesc asceze crunte, nerânduite în Shastra, cuprinsi de fatarnicie si egoism, stapâniti de dorinta, patima si violenta,
6. Cei fara minte, care vlaguiesc multimea elementelor  în trup, si chiar pe mine cel care salasluiesc în mijlocul trupului - acestia sa-i stii, au îndemnuri demonice.
7. Hrana ce place tuturor este de trei feluri; la fel si sacrificiul, asceza si dania; asculta deosebirea dintre ele:
8. Bucatele care sporesc viata, vioiciunea, puterea, sanatatea, fericirea si bucuria - cele gustoase, cu ulei, care nu se strica, placute - le plac celor ce tin de sattva.
9. Bucatele amare, acre, sarate, prea fierbinti, iuti, fara gust, care ard - placute celor ce tin de rajas - sunt datatoare de suferinta, suparare si boala.
10. Statuta, cu gust pierdut, rau mirositoare, stricata, resturi nepotrivite pentru sacrificiu - asa este mâncarea ce place celor ce tin de tamas.
11. Sacrificiul statornicit de canoane, care este facut de cei ce nu-[i] doresc fructul, cu mintea concentrata [spunându-si] „trebuie adus sacrificiul”, [acest sacrificiu] tine de sattva.
12. Însa, de se sacrifica în vederea fructului [sau], si mai mult, din fatarnicie, acest sacrificiu, sa stii, o Bharata tine de rajas.
13. Sacrificiul care nu este rânduit, în care nu se dau bucate, lipsit de mantra, fara rasplata pentru preot, lipsit de credinta - se spune ca tine de tamas.
14. Adorarea zeilor, a celor nascuti de doua ori, a învatatorilor  si a înteleptilor, curatia sufleteasca, cinstea, castitatea, nevatamarea - [iata ce] se numeste asceza trupului .
15. Cuvântul care nu tulbura, adevarat, placut si prietenos, recitarea Vedelor - iata ce se numeste asceza cuvântului.
16. Seninatatea mintii, blândetea, tacerea, stapânirea de sine, curatia inimi - iata ce se numeste asceza mintii.
17. Acestei întreite asceze, savârsita cu credinta neântrecuta, de oamenii care practica yoga, care nu doresc fructul actiunilor, i se spune ca tine de sattva.
18. Despre asceza savârsita cu fatarnicie pentru a dobândi cinstire si adorare se spune aici ca tine de rajas; [ea este] trecatoare, nestatornica.
19. Ascezei care este facuta sub stapânirea tulburarii mintii, prin chinuirea propriei fiinte sau pentru distrugerea alteia, i se spune ca tine de tamas.
20. Daniei, care este savârsita cu gândul „trebuie dat”, care nu-i spre folos, la vreme si loc [potrivite], când [primitorul] este un vas ales , i se spune ca tine de sattva.
21. Si daca dania este facuta spre folos, urmarind fructul cu de-a sila, i se spune ca tine de rajas.
22. Daniei, facuta la loc si vreme nepotrivite, unora care nu sunt vase alese, fara cinstire si cu dispret, i se spune ca tine de tamas.
23. S-a spus ca „OM TAT SAT”  este întreitul nume al lui Brahman. Prin el au fost rânduite, în Vremea Începutului, Brahmanele, Vedele si sacrificiile.
24. De aceea, totdeauna, se trece la înfaptuirea sacrificiilor, daniilor si ascezelor cuprinse în canoane, de catre cei care învata Veda, rostindu-se [mai întâi silaba] AUM.
25. Cei care doresc eliberarea trec la înfaptuirea feluritelor sacrificii si asceze, ca si la înfaptuirea daniilor carora nu le doresc fructul, rostind mai întâi [cuvântul] tat.
26. Cuvântul sat este folosit pentru ceea ce exista si pentru ceea ce este bun; cuvântul sat se foloseste de asemenea, o fiu al lui Pritha, pentru riturile rânduite.
27. I se spune sat statorniciei în sacrificiu, în asceza sau în danie, la fel ca si faptei care nazuieste spre acestea.
28. La ceea ce este facut cu necredinta, fie ofranda, danie sau asceza, i se spune asat , o fiu al lui Pritha; aceasta nu exista nici aici, nici dincolo .
Bhagavad - Gita - Yoga deosebirii  celor trei credinte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu