Yoga Discriminarii intre Natura si Spirit

Yoga Discriminarii intre Natura si Spirit
Bhagavat a spus:
1. Trupul acesta, o fiu al lui Kunti, este numit „câmp” ; celui care îl cunoaste i se spune „cunoscator al câmpului”.
2. Cunoscatorul câmpului, sa stii, eu sunt, în toate câmpurile, o Bharata; cunoasterea câmpului si a cunoscatorului câmpului - pe aceasta o socotesc Cunoastere.
3. Afla de la mine, pe scurt, ce este acest câmp, cu cine seamana si de unde vine, iar despre celalalt [cunoscatorul câmpului], ce este si care-i este puterea.

4. A fost cântat de multe ori în versuri  felurite de fiecare Rishi, si în cuvinte pline de temei si limpezi în Brahma-sutra .
5. Marile Elemente, Eul, Mintea, Cel Nemanifestat, cele zece forte si [ânca] una , cele cinci pasuni ale simturilor ,
6. Dorinta, ura, fericirea, durerea, corpul, gândirea , neclintirea - aceasta este, pe scurt spus, câmpul cu transformarile lui.
7. A nu fi mândru, a nu fi prefacut, nevatamarea, rabdarea, dreapta purtare, cinstirea învatatorului, curatia si statornicia, stapânirea de sine,
8. Renuntarea la obiectele simturilor, lepadarea de sine, întelegerea raului [care vine din] nastere, moarte, batrânete si boala,
9. Desprins, nelegat de copii, sotie, casa si celelalte, mereu egal [ân spirit], de se întimpla cele dorite sau nedorite,
10. Mie, daruire neântrerupta, printr-o yoga fara abatere, asezarea în locuri singuratice, dezgust de a se aduna cu oamenii,
11. Continua Cunoastere a Sinelui Suprem, întelegerea rostului cunoasterii adevarului  - aceasta este Cunoasterea; ceea ce este altfel decât aceasta se numeste necunoastere.
12. Îti voi dezvalui obiectul Cunoasterii, pe care cunoscându-l se dobândeste nemurirea; este supremul Brahman, fara de început, despre care se spune ca nu este nici Fiinta, nici Nefiinta.
13. El are pretutindeni mâini si picioare; pretutindeni ochi, capete si fete; pretutindeni are urechi; se afla în lume, învaluând totul .
14. Parând  a avea însusirile tuturor simturilor, el este lipsit [totusi] de toate simturile; este desprins si sustine totul; lipsit de Tendinte, are [totusi] parte de Tendinte.
15. Înauntrul si în afara fiintelor, miscator si nemiscator, este de necunoscut din cauza subtilitatii [sale]; când este aproape este departe.
16. Neâmpartit, salasluieste în fiinte ca si cum [ar fi] împartit; el trebuie cunoscut drept cel ce sustine fiintele, drept cel ce le distruge, drept cel ce le creeaza.
17. I se spune stralucirea stralucirilor, cel de dincolo de tenebre, Cunoastere si obiect al Cunoasterii, cel ce se dobândeste prin Cunoastere, cel ce sta în inima Totului.
18. Ti-am vorbit pe scurt de câmp, de Cunoastere, de obiectul Cunoasterii; cel daruit mie, stiind [aceasta], se apropie de fiinta mea.
19. Natura si Spiritul, sa stii, sunt ambele fara de început; transformarile si Tendintele, sa stii, se nasc din Natura.
20. Daca exista efect, instrument si faptuitor, cauza lor se numeste Natura; daca cineva are parte de bucurii si de dureri, cauza se numeste Spirit.
21. Spiritul care sta în Natura ia parte la Tendintele nascute din Natura; înlantuirea lui de Tendinte este cauza nasterii dintr-o matca buna sau rea.
22. „Cel care priveste”, „cel care hotaraste”, „cel care suporta”, „cel care are parte”, „Marele Stapân Divin”, „Sinele Suprem” - asa este numit Spiritul Suprem în acest trup.
23. Cel care cunoaste astfel Spiritul si Natura împreuna cu Tendintele, oricum ar trai, nu se mai naste din nou.
24. Unii, cu ajutorul meditatiei, vad ei însisi Sinele în sinea lor; altii, prin Samkhya si Yoga, iar altii prin yoga faptei.
25. Unii, necunoscându-l astfel, îl adora din auzite de la altii; chiar si acestia trec dincolo de moarte, având drept ultim scop învatatura revelata.
26. Ori de câte ori se naste o fiinta miscatoare sau nemiscatoare, sa stii, este din cauza unirii cunoscatorului câmpului cu câmpul, o tu, [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata.
27. Cel care-l vede pe Supremul Stapân Divin salasuind la fel în toate fiintele, nepieritor când acestea pier, acela este cel care vede.
28. Caci daca-l vede pe Stapânul Divin salasluând la fel pretutindeni, nu-si loveste singur Sinele , si ajunge astfel la conditia suprema.
29. Cel care vede ca pretutindeni toate faptele sunt îndeplinite de Natura, si ca Sinele este nefaptuitor, acela este cel care vede.
30. Când descopera ca diversitatea fiintelor este Unitate, si ca numai aceasta se faramiteaza, atunci se apropie de Brahman.
31. Fiind fara de început si lipsit de Tendinte, Sinele Suprem este neclintit; desi salasluieste în corp, o fiu al lui Kunti, el nu faptuieste si nu este întinat.
32. Precum eterul omniprezent nu este întinat din cauza subtilitatii sale, asa si Sinele care salasluieste pretutindeni în trup, nu este intinat.
33. Precum soarele lumineaza singur întreaga lume, tot asa si stapânul câmpului lumineaza întregul câmp, o Bharata.
34. Cei care prin ochiul cunoasterii au vazut astfel deosebirea dintre câmp si cunoscatorul câmpului, [precum] si eliberarea fiintelor de Natura, ajung la Cel Suprem.
Yoga Discriminarii intre Natura si Spirit

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu