Yoga Daruirii de Sine

Yoga Daruirii de Sine
Arjuna a spus:
1. Astfel, unii te adora pe tine, mereu uniti, daruiti, [iar] altii [âl adora] pe Cel Indestructibil si Nemanifestat; din acestia care sunt cei mai priceputi în yoga?
Bhagavat a spus:
2. Cei care patrunzând cu inima în mine ma adora mereu uniti, cu credinta suprema, aceia sunt socotiti de mine drept cei mai buni yoghini.

3. Însa cei care-l adora pe Cel Indestructibil, cel Nenumit, Cel Nemanifestat, Cel Atotpatrunzator, Cel ce nu poate fi gândit, Cel Neclintit, Cel Nemiscat, Cel Încremenit,
4. Stapânidu-si totalitatea simturilor, mereu cu mintea egala, daruiti binelui tuturor fiintelor, aceia ma dobândesc.
5. Cei care-si îndreapta mintea asupra celui Nemanifestat au parte, pe deasupra, de nenumarate greutati, caci conditia de nemanifestare este cu greu dobândita de cei ce au trup .
6. Cei care, renuntând la toate faptele lor pentru mine, devotati mie, ma adora în timp ce mediteaza la mine, printr-o yoga exclusiva,
7. Pentru ei, care au patruns cu gândirea în mine, eu sunt cel care îi scoate fara întârziere din oceanul mortii si al renasterilor (samsara).
8. Pune-ti în mine inima ta; patrunde în mine cu mintea ta; în mine vei locui dupa aceea , neândoios.
9. De nu poti sa-ti aduni mintea neclintita în mine, atunci, O Dhananjaya, cauta sa ma dobândesti prin exercitiul yoga.
10. De nu esti în stare nici de exercitiul yoga, daruieste-mi mie faptele. De savârsesti toate faptele avându-ma pe mine drept scop, vei obtine desavârsirea spirituala.
11. De nu esti în stare sa îndeplinesti nici aceasta, atunci având sprijin în unirea cu mine, savârseste parasirea fructului tuturor faptelor, stapân pe sine.
12. Cunoasterea este mai buna decât exercitiul; concentrarea mintii întrece Cunoasterea; renuntarea la fructul [faptelor] întrece concentrarea mintii ; iar linistea vine imediat dupa renuntare.
13. Fara sa urasca nici o fiinta, prietenos si milos, fara [sa gândeasca] „al meu” si „eu”, acelasi în durere sau bucurie, rabdator.
14. Mereu multumit, yoghinul cu sinele stapânit, care-si tine hotaririle, nazuind spre mine cu inima si cu mintea, cel daruit mie, acela mi-e drag.
15. Cel de care nu se teme lumea si care nu se teme de lume, care este eliberat de zbuciumul bucuriei, furiei si fricii, acela mi-e drag.
16. Nelegat [de nimic], cinstit, priceput, strain de toate, din care a plecat suferinta, renuntând sa treaca la orice fapta, cel care este daruit mie, acela mi-e drag.
17. Cel care nu se bucura, nu uraste, nu se supara, nu doreste, care renunta la bine si rau, cel astfel daruit, acela mi-e drag.
18. Acelasi cu dusmanii sau prietenii, ca si la cinste si dispret, la frig si caldura, acelasi la fericire si durere, scapat de înlantuire,
19. Nepasator la insulta sau lauda, tacut, multumit cu orice, fara casa, cu mintea neclintita, daruit mie - asa este omul drag [mie].
20. Însa cei care adora aceasta Lege nemuritoare, asa cum [ti-]a fost spusa, credinciosi, avându-ma pe mine drept ultim scop, daruiti, aceia îmi sunt foarte dragi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu