Viziunea celui cu multe forme

Viziunea celui cu multe forme
Arjuna a spus:
1. Suprema vorba pe care ai rostit-o, spre binele meu, numita taina Sinelui Suprem, mi-a alungat toata tulburarea.
2. De la tine Cel cu ochii ca frunza de lotus, am auzit în amanunt nasterea si pieirea fiintelor, ca si neclintita ta maretie.
3. Asa este, precum mi-ai spus tu însuti Supremule Stapân Divin; doresc sa-ti vad forma ta de Stapân Divin, o Spirite Suprem.
4. De crezi ca e cu putinta a fi vazut de mine, puternice Stapân Divin peste yoga, atunci arata-mi Sinele tau neclintit.

Bhagavat a spus:
5. Priveste, o fiu al lui Pritha, formele-mi divine, cu sutele, cu miile, felurite, deosebite la culoare si alcatuire.
6. Priveste-i pe zeii Aditya, pe Vasu, pe Rudra, pe cei doi Ashvini si pe Maruti; priveste, o Bharata, la multele minuni nevazute înca.
7. Priveste aici, Gudakesha, în trupul meu stând la un loc întreaga lume, [tot] ce se misca si nu se misca si orice altceva ai dori sa vezi.
8. Tu nu ma poti însa privi cu propria-ti vedere; îti dau vederea divina; priveste la forta mea magica divina!

Sanjaya a spus:
9. Zicând acestea, atunci, o rege, Hari, Marele Stapân Divin peste yoga, i-a aratat fiului lui Pritha suprema sa forma de Stapân Divin:
10. Cu ochi si guri nenumarate, cu nenumarate aratari uluitoare, cu nenumarate podoabe, cu nenumarate arme ceresti ridicate [spre amenintare],
11. Purtând ghirlande si vesminte divine, uns cu balsamuri divine, întrupare a tuturor minunilor , zeu fara de sfârsit cu fata în toate partile.
12. Daca o mie de sori s-ar ridica deodata pe cer, stralucirea lor ar fi asemenea stralucirii acestui mare suflet (mahatman).
13. Atunci a vazut fiul lui Pandu întreaga lume faramitata la nesfârsit, stând la un loc în trupul zeului zeilor.
14. Atunci, patruns de uimire, cu parul zburlit, Dhananjaya plecându-si capul în fata zeului, cu mâinile împreunate spre ruga, spuse:

Arjuna a spus:
15. Vazând toti zeii în trupul tau, o zeule, si feluritele fiinte adunate, pe Brahman Stapânul asezat pe lotus, pe Rishi si pe toti serpii divini,
16. Te vad cu nenumarate brate, pântece, guri si ochi, pretutindeni forma nesfârsita; nici sfârsitul, nici mijlocul si nici chiar începutul nu ti le vad, Stapân al Lumii! Forma a Lumii!
17. Purtând coroana, ghioaga si disc, te vad, rug de lumina stralucând pretutindeni, greu de privit pe de-a întregul, nemasurata stralucire a soarelui-foc-arzator.
18. Tu trebuie sa fii cunoscut ca indestructibil, suprem, tu esti orânduitorul suprem al acestei lumi, tu esti neclintitul pazitor al Legii eterne; esti pentru mine Spiritul cel Vesnic.
19. Te vad fara început, fara mijloc si fara sfârsit, putere nesfârsita, brate nesfârsite; drept ochi, Soarele si Luna; gura [ti-e] rug aprins si flacara ei încinge lumea toata.
20. Întinderea dintre pamânt si cer este cuprinsa de tine singur, ca si toate zarile; vazându-ti forma ta uluitoare si groaznica, cele trei lumi sunt cutremurate, o Mare Suflet.
21. Multimile de zei se îndreapta spre tine; unii speriati, cu mâinile împreunate rugator te preamaresc; spunând „Svasti”  multimile de Maharshi si de Siddha te lauda cu imnuri nenumarate.
22. Toti Rudra, Aditya, Vasu, Sadhya, Vishvedeva, cei doi Ashvini, Marutii, toti Ushmapa , Gandharva, Yaksha, Asura si Siddha, toti te preamaresc uluiti.
23. Privindu-ti forma ta imensa, cu multe guri si ochi, o tu cel cu bratul mare, cu multe brate, coapse si picioare, cu multe pântece, cu multi colti îngrozitori, lumile sunt cutremurate; la fel si eu.
24. Privindu-te pe tine, care atingi cerul, luminat de nenumarate culori, cu gura larg cascata, cu uriasii ochi aprinsi, cutremurat în adâncul fiintei [mele] nu-mi capat stapânirea si linistea, o Vishnu.
25. Privind coltii tai îngrozitori si gurile tale ca focul Timpului de Apoi , nu [mai] stiu [unde-s] zarile, nu-mi gasesc loc de aparare; îndurare Stapâne al zeilor, adapost al lumii!
26. Si toti acesti fii ai lui Dhritarashtra împreuna cu multimea regilor pamânteni, Bhishma, Drona si fiul lui Suta cu capeteniile noastre de osti,
27. Se îndreapta în graba spre gurile tale înfioratoare, cu dinti îngrozitori; unii, prinsi între dinti, se vad cu testele sfarâmate.
28. Precum valurile cele multe ale fluviilor curg numai spre ocean, asa si eroii din lumea oamenilor intra în gurile tale care arunca flacari.
29. Precum spre flacara aprinsa fluturii merg în graba, la pieire, asa merge în graba si omenirea spre gurile tale, la pieire.
30. Pe toti oamenii de pretutindeni îi lingi, mistuindu-i cu flacarile gurii tale; razele tale fierbinti ard întreaga lume, umplând-o de stralucire, o Vishnu.
31. Spune-mi cine esti Tu, forma îngrozitoare? Plecaciune Tie, Stapâne al zeilor, îndurare! Vreau sa te cunosc pe tine, obârsie, ca nu-ti înteleg caile.

Bhagavat a spus:
32. Eu sunt Timpul [atot]puternic , distrugator de lumi, pus în miscare aici spre a trage lumea înapoi ; chiar fara tine, ei tot nu vor [mai] fi, luptatori orânduiti în armate dusmane.
33. Ridica-te deci, dobândeste gloria; învingându-ti dusmanii, bucura-te de o domnie împlinita; ei sunt de dinainte doboriti de mine; tu fii doar unealta, o Savyasacin .
34. Pe Drona, Bhishma, Jayadratha, Karna ca si pe ceilalti osteni eroi doboriti de mine, doboara-i, nu sovai! Lupta! Vei învinge dusmanii în batalie.

Sanjaya a spus:
35. Auzind aceste vorbe ale lui Keshava, cel ce purta coroana, cu mâinile împreunate, tremurând, salutându-l din nou pe Krishna, i-a spus cu vorba întretaiata, înspaimântat, în prosternare:

Arjuna a spus:
36. Drept este, Hrishikesha, ca de gloria ta se bucura lumea si nazuieste la dragostea ta, ca [demonii] Rakshas, înspaimântati, fug în [cele patru] zari, ca multimea de Siddha ti se închina.
37. Si de ce nu s-ar închina, o Mare Suflet, întâiului faptuitor, mai mare chiar ca Brahman; Stapâne nesfârsit al zeilor, adapost al lumii, Tu esti indestructibil, Fiinta si Nefiinta si Cel de dincolo  [de ele].
38. Tu esti obârsia zeilor, Spiritul Începutului, Tu esti Supremul Orânduitor al acestei lumi, Tu esti Cel ce cunoaste si [tot tu] Cel ce trebuie cunoscut, Supremul Lacas; prin Tine este desfasurat Totul, o Forma nesfârsita!
39. Tu esti Vayu, Yama, Agni, Varuna, Luna, Prajapati, Tu esti Strabunul ; închinaciune Tie! De o mie de ori, si înca închinaciune, închinaciune Tie!
40. Închinaciune Tie de la Rasarit si de la Apus! Închinaciune Tie de pretutindeni, o Tu care esti Totul; putere nesfârsita, tarie nemasurata! Tu le împlinesti pe toate, si asa esti Totul.
41. Crezându-te un prieten pe care [poti] sa-l chemi, „o Krishna, o Yadava, o prietene”, necunoscator al maretiei Tale, din usurinta sau din prietesug,
42. De Te-am suparat cu gluma pe când mergeam, stateam, ne odihneam sau mâncam, fie singuri, o Achyuta, fie cu altii de fata, îti cer iertare, Tie celui de necuprins cu mintea.
43. Tatal lumii care se misca si nu se misca, Tu esti; Tu esti obiectul adorarii ei; esti învatatorul si mai mult decât învatatorul; Tu nu ai seaman, cum ar fi un altul mai presus de Tine? În cele trei lumi, esti putere fara seaman.
44. De aceea, plecându-mi trupul spre rugaciune, Te implor pe Tine, Stapâne preamarit; trebuie sa-mi ierti, precum tattl - fiului, prietenul - prietenului, cel drag - celei dragi.
45. Vazând cele nemaivazute înca, sunt înfiorat; mintea mi-e cutremurata de groaza; îndurare Stapân al zeilor, adapost al lumii! Arata-mi doar forma Ta, o zeule.
46. Cu coroana, cu ghioaga, cu disc în mina, doar asa vreau sa Te vad; fii [iar] cu forma Ta cu patru brate, o Tu cel cu o mie de brate, care iei toate formele.

Bhagavat a spus:
47. Din îndurare, o Arjuna, ti-am aratat prin puterea magiei mele forma-mi suprema facuta din lumina, întreaga, fara de sfârsit, cea a Începutului, de altul decât tine nevazuta înca.
48. Nici prin Vede, sacrificii, învatatura sau danii, si nici prin rituri sau asceze crunte, eu nu pot fi vazut în aceasta forma în lumea oamenilor de altul decât de tine, o erou [al neamului] Kuru.
49. Sa nu ai frica si mintea tulburata vazând aceasta forma a mea atât de îngrozitoare; fara spaima, cu inima voioasa, priveste din nou la aceasta forma a mea!

Sanjaya a spus:
50. Vorbindu-i astfel lui Arjuna, Vasudeva si-a aratat din nou forma lui; Marele Suflet l-a linistit pe cel speriat, revenind la forma lui blânda.

Arjuna a spus:
51. Vazându-ti aceasta forma omeneasca blânda o Janardana, acum mi-a revenit judecata, mi-am redobândit firea.

Bhagavat a spus:
52. Forma-mi cea greu de vazut, tu ai vazut-o; însasi zeii nazuiesc mereu s-o vada.
53. Nici prin Vede, nici prin asceza, nici prin danii si prin sacrificiu, eu nu pot fi vazut precum m-ai vazut tu.
54. Însa printr-o daruire unica, o Arjuna, eu pot fi cunoscut astfel, vazut cum sunt cu adevarat, si cuprins, o tu care-ti distrugi dusmanii.
55. Cel care savârseste faptele întru mine, ma are pe mine ca ultim scop, daruit mie, liber de înlantuire, fara ura pentru toate fiintele, acela merge la mine, o fiu al lui Pandu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu