Marilyn Manson - This is halloween



Lyrics - Marilyn Manson - This is halloween


Boys and girls of every age
Wouldn't you like to see something strange?

Come with us and you will see
This, our town of Halloween

This is Halloween, this is Halloween
Pumpkins scream in the dead of night

This is Halloween, everybody make a scene
Trick or treat till the neighbors gonna die of fright
It's our town, everybody scream
In this town of Halloween


I am the one hiding under your bed
Teeth ground sharp and eyes glowing red

I am the one hiding under your stairs
Fingers like snakes and spiders in my hair

This is Halloween, this is Halloween

Halloween! Halloween! Halloween! Halloween!
In this town we call home
Everyone hail to the pumpkin song

In this town, don't we love it now?
Everybody's waiting for the next surprise

Round that corner, man hiding in the trash can
Something's waiting now to pounce, and how you'll...

Scream! This is Halloween
Red 'n' black, slimy green

Aren't you scared?

Well, that's just fine
Say it once, say it twice
Take a chance and roll the dice
Ride with the moon in the dead of night

Everybody scream, everybody scream

In our town of Halloween!

I am the clown with the tear-away face
Here in a flash and gone without a trace

I am the "who" when you call, "Who's there?"
I am the wind blowing through your hair

I am the shadow on the moon at night
Filling your dreams to the brim with fright

This is Halloween, this is Halloween
Halloween! Halloween! Halloween! Halloween!
Halloween! Halloween!

Tender lumplings everywhere
Life's no fun without a good scare

That's our job, but we're not mean
In our town of Halloween

In this town

Don't we love it now?

Everybody's waiting for the next surprise
Skeleton Jack might catch you in the back
And scream like a banshee
Make you jump out of your skin
This is Halloween, everybody scream
Wont' ya please make way for a very special guy

Our man jack is King of the Pumpkin patch
Everyone hail to the Pumpkin King, now!

This is Halloween, this is Halloween
Halloween! Halloween! Halloween! Halloween!

In this town we call home
Everyone hail to the pumpkin song

La la la la-la-la [Repeat]
la-la-la,WHEEEEEE!

Halloween Costume Tribute - Versuri Helloween - Halloween - Yotube



Versuri Helloween - Halloween

[Hansen]

Masquerade, masquerade
Grab your mask and don't be late
Get out get out well disguised
Heat and fever in the air tonight
Meet the others at the store,
Knock on other people's door
Trick or treat they have the choice,
Little ghosts are makin' lotsa noise

But watch out. . .beware--listen. . .take care

Chorus
In the streets on Halloween
There's something going on
No way to escape the power unknown
In the streets on Halloween
The spirits will arise
Make your choice, it's hell or paradise
Ah--it's Halloween
Ah--it's Halloween. . .tonight!

Someone's sitting in a field,
Never giving yield
Sitting there with gleaming eyes,
Waiting for big pumpkin to arise
Bad luck if you get a stone,
Like the good old Charlie Brown
You think Linus could be right
The kids will say it's just a stupid lie

But watch out. . .beware--listen. . .take care

Chorus

Listen now--we are calling you. . .
And there is magic in the air

[Solo Kai]

Magic in the air. . .on Halloween
Black is the night full of fright
You'll be missing the day
What will be here very soon
Changing your way
a knock at your door
Is it real or is it a dream
On trembling legs you open the door
And you scream. . . .on Halloween

[Solo Kai/Mike/Kai/Mike]

Darkness
Where am I now
Is there anybody out there
What has happened
Am I in heaven
Or is it hell
I can see a light comin'
It's comin' nearer
It's shining
It's shining so bright
It's shining on me

[Solo Kai/Mike/Rhythm change Mike/Kai/Mike/Kai]

I am the one, doom's in my hands
Now make your choice,
Redeemed or enslaved

I'll show you passion and glory
He is the snake
I'll give you power and abundance
He's the corrupter of man

Save me from the evil one
Give me strength to carry on
I will fight for all mankind's
Deliverance and peace of mind

[Harmony Solo both]

But watch out. . .beware--listen. . .take care

Chorus

Yeah, it's Halloween [Solo Licks Kai]
Yeah, it's Halloween. . .tonight

Halloween Costume Tribute

Was ist Halloween?

Im Oktober ist Hochsaison für Hexen, Gespenster, Geister und alle, die sich gerne Gruseln, denn am 31. Oktober ist Halloween.

Ursprünglich, vor Hunderten von Jahren, war Halloween ein Herbstfest der Druiden im alten England. Es sei die einzige Nacht des Jahres, so glaubten die Menschen damals, in der Hexen und Geister leibhaftig auf der Erde herumspukten.

Fast jedes Kind weiß, dass Halloween etwas mit Gespenstern, Hexen und Verkleiden zu tun hat, aber kaum jemand hat eine Ahnung, was es mit dem Fest ‚Halloween' nun wirklich auf sich hat.

'Schon vor über 2000 Jahren feierten die Kelten im alten England (heute sagen wir Großbritannien dazu) zum Ende des Sommers ein großes Fest – damals hieß es noch ‚Samhain'.


Der 31. Oktober war bei den Kelten der letzte Tag des Jahres, denn sie hatten einen anderen Kalender als wir heute. Der Sommer wurde mit großen Feuern verabschiedet und gleichzeitig der Winter begrüßt. Die Menschen bedankten sich bei ihrem Sonnengott (mit Namen ‚Samhain') für die Ernte, die sie in der warmen Jahreszeit eingebracht hatten und gedachten an diesem Tag auch der Seelen der Verstorbenen. Der Sonnengott wurde nun, zu Beginn der dunklen Winterzeit von dem keltischen Gott der Toten, abgelöst.

Die Kelten glaubten fest daran, dass die Seelen der Verstorbenen in der Nacht vom 31. Oktober als Geister auf die Erde zurückkommen, um in ihre Häuser zurückzukehren. Aber was war mit den Geistern und heimatlosen Seelen, die trotz der großen Feuer, die am Wegesrand entfacht wurden, den Weg nicht fanden und verzweifelt umherirrten? Von ihnen war nichts Gutes zu erwarten, sie spukten durch die Nacht, erschreckten friedliche Menschen und trieben ihr Unwesen mit ihnen.

Einige Jahrhunderte später, ungefähr 800 Jahre n. Chr., ernannte der Papst den 1. November, also den Tag nach dem 31. Oktober, zum Feiertag ‚Allerheiligen', an dem der christlichen Märtyrer gedacht wurde. Aus dem Samhain- Fest wurde im Laufe der Zeit ‚das Fest am Vorabend zu Allerheiligen', und das heißt auf englisch ‚All Hallows' Evening' oder abgekürzt ‚Hallows' E'en'. Inzwischen sagen wir Halloween.

Obwohl das Samhain-Fest schon so lange her ist, verkleiden sich die Kinder heute noch als gruselige Gestalten, wie Gespenster, Hexen, Zauberer oder Vampire, um Geister abzuschrecken. Und das ist auch gut so – denn wer weiß denn schon genau, ob die Kelten im alten England nicht doch recht hatten......?

YOGA DEOSEBIRII DINTRE STAREA DIVINA SI CEA DEMONICA

YOGA DEOSEBIRII DINTRE STAREA DIVINA SI CEA DEMONICA
Bhagavat a spus:
1. Lipsa de frica, curatia inimii, statornicia în Cunoastere si yoga, daruirea, înfrânarea, sacrificiul, învatatura, asceza, dreapta purtare,
2. Nevatamarea, adevarul, lipsa mâniei, renuntarea, linistea, neclevetirea, mila pentru vietuitoare, nerâvnirea, blândetea, sfiosenia, cumpatarea,
3. Taria, iertarea, hotarârea, curatia, ne-dusmania, ne-mândria sunt ale acelui nascut pentru o stare divina, o Bharata!
4. Fatarnicia, dispretul si mândria, mânia si asprimea, ca si necunoasterea sunt ale celui nascut pentru o stare demonica.
5. Starea divina, se stie, duce la eliberare; cea demonica duce la înlantuire; nu fi îndurerat, esti nascut pentru o stare divina, o fiu al lui Pandu.
6. Exista doua plasmuiri ale fiintelor în aceasta lume; cea divina si cea demonica. Pe cea divina ti-am dezvaluit-o cu de-amanuntul; ascult-o, o fiu al lui Pritha, pe cea demonica.
7. Oamenii demonici nu cunosc nici activitatea, nici inactivitatea; în ei nu exista nici curatie, nici regula în purtare, nici adevar.
8. Acestia spun ca lumea este fara adevar, fara baza, fara stapân, nascuta fara înlantuire [cauzala], având dorinta drept temei; ce altceva?
9. Sprijinindu-se pe aceasta parere, cei care si-au pierdut Sinele, putini la minte, crunti la fapte si raufacatori, se nasc spre distrugerea lumii.
10. Dedati dorintelor ce nu pot fi împlinite, plini de fatarnicie, mândrie si dispret, luând din cauza tulburarii mintii apucaturi rele, isca deprinderi josnice.
11. Cuprinsi de nenumarate griji ce sfirsesc o data cu moartea, având mai presus de toate dorintele si bucuria carnii, încredintati ca asta e totul,
12. Înlantuiti de sute de nazuinti, stapâniti de dorinta si mânie, doresc sa strânga bogatii [pe cai] nedrepte, pentru a-si împlini poftele.
13. „Azi am dobândit aceasta”, „îmi voi împlini aceasta dorinta”, „acest bun este si acela va fi alta data al meu”,
14. „Acest dusman l-am doborât si-i voi doborî si pe ceilalti”, „Stapânul Divin eu sunt”, „am parte de bucurii, ma împlinesc, sunt puternic, fericit”.
15. „Sânt bogat, de neam nobil, cine mai este ca mine?”, „Voi pune sa se faca sacrificii, voi face danii, ma voi bucura”, asa gândesc cei tulburati de necunoastere.
16. Bântuiti de nenumarate gânduri, învaluiti în plasa tulburarii mintii, prinsi de împlinirea poftelor, cad în infernul cel necurat.
17. Plini de sine, vanitosi, plini de mândria averii si de dispret, sacrifica doar cu numele, cu fatarnicie, nu dupa cum este rânduit.
18. Sprijiniti pe egoism, forta, dispret, dorinta si mânie, ma urasc în corpul lor si al celorlalti, pismuitori.
19. Pe acesti haini cruzi, cei mai josnici dintre oameni, pe acesti uriti la chip, în [nenumaratele] renasteri (samsara) îi arunc mereu numai în matci demonice.
20. Acesti rataciti, intrati în matca demonica, din nastere în nastere, nedobândindu-ma pe mine, o fiu al lui Kunti, merg spre treapta cea mai de jos .
21. Întreita este aceasta poarta a infernului în care se pierde Sinele: dorinta, ura si pofta; sa fie lepadate, deci acestea trei.
22. Omul care s-a eliberat de cele trei porti ale întunericului, o fiu al lui Kunti, merge spre propriul sau bine, si ajunge la conditia suprema.
23. Cel care lepadându-se de ce-i rânduit în Shastra  merge dupa bunul sau plac, nu dobândeste nici desavârsirea spirituala, nici fericirea si nici conditia suprema.
24. De aceea, Shastra sa-ti fie canonul când hotarasti ce trebuie si ce nu trebuie facut; cunoscând fapta cuprinsa în rânduielile din Shastra, tu trebuie sa o îndeplinesti aici .

Zvon - Teo Trandafir data afara de la Prima Tv

Zvon - Teo Trandafir data afara de la Prima Tv
Contactata telefonic Teo declara: "Nu stiu nimic... Eu am contract pana in 2009 cu Prima tv"
Dupa experienta de la Pro TV si de la Romantica TV acum e rindul celor de la Prima Tv de a o exclude pe Teo de servicile sale.Conform spuselor celor din interior este vorba despre bugetul emisiunii sale care a fost diminuat considerabil.Sa dam cu banu daca va ramine sau nu Teo?

Felicitari Halloween Virtuale, Felicitari Halloween eCard, FelicitariHalloween online,Felicitari Halloween Free

Felicitari Halloween Virtuale, Felicitari Halloween eCard, FelicitariHalloween online,Felicitari Halloween Free

Importata de la americani, Halloween sau noaptea vrajitoarelor este, de fapt, o foarte veche sarbatoare a celtilor, care coincidea cu sfîrsitul anului. Ulterior, a fost adoptata si de romani si dedicata recoltei si belsugului.

În America a ajuns mult mai tîrziu, în 1840, prin imigrantii irlandezi. Pentru catolici, Halloween reprezinta “noaptea dinaintea zilei mortilor” si are o dubla semnificatie, religioasa si de ritual laic stravechi. În timp, americanii au ajuns sa considere ca Halloween este un fel de marca nationala si majoritatea habar nu au ca si la ei e o traditie împrumutata. Costumele care ii reprezinta pe Sarah Palin si pe Instalatorul Joe sunt cele mai populare dar nici celelalte costume ca;  Iron Man Movie,Harry Potter,  Pirate,,Medieval & Renaissance, Princess, Superhero, Spiderman, Batman, Star Wars, Colonial, Historical, Humorous, Horror & Gothic,Halloween crafts like spiders, ghosts, skeletons, bats and more at FamilyFun's Halloween,Halloween Dracula nu sunt de neglijat.

Halloween

HalloweenkürbisDas Halloween-Fest stammt ursprünglich von den Kelten, deren Jahreswechsel sich am 31. Oktober vollzog. Irische Einwanderer brachten es schließlich nach Amerika. Dort wird es jedes Jahr in der nun üblichen schrillen Version gefeiert. In den letzten Jahren wird "All Hallowmans Eve" ("Allerheiligen") auch in Deutschland zunehmend "auf die amerikanische Art" gefeiert. Tageblatt-Online hat deshalb für Sie eine Liste mit interessanten Links rund um Kürbisse, Gruselgeschichten und Süßigkeiten zusammengestellt.

Cautari similare;

Halloween Costumes, Halloween decorations, Halloween horor nigsts, Halloween costume ideas, Halloween express,Halloween jocuri, Halloween free, Halloween games, Halloween props,Halloween masks,Halloween party ideas, Halloween costume, Halloween magic,

Versuri "Bambi - Imi cant iubirea" - Bambi - al 9-lea cer - imi cantiubirea

Aaaaa . . aaa . aaa . aaa . a aaaaaa . .

Un inger mi`a adus in dar iubirea ta
Shi`acum ash da orice pe veci sa fiu a ta
N`ash cere mult prea mult de teama sa nu te pierd
Shi oricat ai greshi tot ash putea sa iert . .

Refren ;x :
nu shti cat te iubesc
shi imi doresc
mereu sa`mi cant iubirea
ash ocoli pamantu'ntreg doar sa`tsi vad privirea
ash trece muntsi ash trece mari
daca ash shti k ele duc la tine . .
eu te iubesc
shi imi doresc
mereu sa`mi cant iubirea
ash ocoli pamantu'ntreg doar sa`tsi vad privirea
ash trece muntsi ash trece mari
daca ash shti k ele duc la tine . .
ash trece muntsi ash trece mari . . daca ash shti ca ele duc la tineee

O clipa langa tine n`ash putea s'o uit
Itsi jur ca nu iubire e putsin mai mult
Ash fi eu vocea ta de n`ai putea vorbi
Tsi`ash fi shi bucurie ca sa potsi zambi

Versuri "Bambi - Imi cant iubirea" - Bambi - al 9-lea cer - imi cant iubirea

Anna Pressly prezentatoare la KATV, Anna Pressly omorata în proprialocuinta

Anna Pressly prezentatoare la KATV, Anna Pressly omorata în proprialocuinta
Vedeta a postului american de televiziune KATV a decedat aseara, la o saptamâna dupa ce a fost batuta si înjunghiata în propria locuinta din Little Rock, Arkansas.
In vârsta de 26 de ani, prezentatoarea TV a fost gasita lunea trecuta, în patul din camera sa, cu multiple urme urme de înjunghiere. Mama acesteia obisnuia sa o sune în fiecare dimineata, în jurul orei 4.30. Internata de urgenta, aceasta a fost operata si sedata din cauza ranilor grave. Vestea a fost un soc atât pentru colegii de televiziune, cât si pentru fanii Annei, întrucât doctorii declarau vineri ca starea de sanatate a acesteia se ameliora. Edemul la nivelul creierului se micsorase, iar cantitatea de sedative urma sa fie redusa treptat.
Politia nu are niciun suspect, insa anchetatorii cred ca a fost vorba de un jaf. Geanta tinerei si unele lucruri din casa lipseau, iar cartea sa de credit a fost folosita cu cateva zile in urma pentru a plati o factura la o benzinarie. Postul de televiziune KATV ofera 30.000 de dolari recompensa celui care va oferi informatiile despre agresor


De Sfantul Dumitru se pune varza la murat

Cum se pune varza la murat? -Cind se pune varza la murat? - In ce se pune varza la murat? Toate raspunsurile la aceste intrebari le gasiti mai jos.

Varza murata in stil moldovenesc

Sunt mai multe moduri de a pune varza la murat, insa, mie, cel mai mult imi place varza murata conform unor retete moldovenesti, pastrate din negura vremurilor, poate din acea perioada tulbure cand moldovenii se ascundeau in padurile de nepatruns pentru straini, retragandu-se din fata hoardelor de tatari, iesite la prada.

Mai intai, pentru ca varza sa fie buna de pus la murat, trebuie sa fie deasa la frunze, iar daca a prins bruma de toamna, este si mai potrivita. De obicei se pune la murat varza culeasa toamna tarziu, pe la inceputul lui noiembrie sau chiar la sfarsit de luna. Fiecare capatana se curata de frunzele verzi inca, pana ajungem la frunza alba si deasa. Putem pune la murat capatani intregi sau taiate pe jumatate. Mai puteam scoate ciocanul sau il putem lasa pentru ca frunzele verzei sa nu se desfaca.

In butoiul in care punem varza, pe fundul lui, imprastiem grauntele de la vreo doi stiuleti de porumb. Grauntele vor da verzei acea culoare galbena, apetisanta dar va muia si nervurii, facand frunza buna pentru invelit sarmalele. Printre capatani putem lasa cate o frunza de foi de dafin. Ii va da o aroma aparte, mai ales daca vom pregati varza calita, cu afumatura de porc, sau cu carne de porc grasa: costita, ceafa, sau de pe burta. Ii buna si taiata marunt, amestecata cu ulei, recomandata a se consuma in Postul Craciunului.

Cand butoiul s-a umplut, punem saramura formata din apa de fantana sau izvor in care am pus sare grunjoasa, cate 30 g pentru fiecare litru de apa. Daca butoiul este de plastic, ii putem pune capacul, infiletandu-l. Daca butoiul este de lemn, ii suficient sa punem la gura o cruce de lemn, bine fixata in doage, pentru a nu da voie verzelor sa se ridice deasupra apei, iar pentru a nu da posibilitate sa cada ceva in butoi, deasupra punem si capacul, fara a-l fixa insa.

Butoiul cu varza trebuie pus la murat intr-un loc racoros, cu temperatura cat mai constanta. In lipsa beciului, a boxei, se poate pune in balcon. In acest caz butoiul se va infasura in paturi sau altceva potrivit, pentru a fi ferit de inghet.

Varianta normala a verzi murate

Se alege varza bine indesata si bine coapta, cu foile cat mai subtiri, sa nu fie verde si sa nu aiba foile crete. Varza se curata de frunzele vestejite, se spala si se pune la scurs. Se taie din cotor, partea exterioara, apoi se cresteaza cotorul in forma de cruce.

Este o greseala sa se scoata cotorul cu totul, pentru ca este partea care contine cele mai multe vitamine. La fundul butoiului se pune hrean taiat subtire in suvite si cine vrea, boabe de porumb (insa acestea ar putea tulbura zeama!).

Se asaza varza in recipientul pentru murat, astfel incat sa nu ramana locuri intre capatanile intregi. Printre capatani se pune marar uscat si bucati de hrean. La jumatatea butoiului se incepe sa se presare printre randuri sare, calculandu-se 250-350 g la 10 litri de apa rece.

Se umple recipientul cu apa pana sus, se pune teasc (greutate) deasupra si capac, lasandu-se 3 zile fara sa se deschida. Dupa 3 zile se vantura apa cu ajutorul unui tub de plastic sau trestie, in care se sufla pentru a se amesteca sarea. Operatia se repeta din 3 in 3 zile, in total de 4 ori, apoi mult mai rar.

Daca se formeaza floare deasupra, se scoate teascul si capacul, se aduna floarea; teascul si capacul se spala bine cu apa, ca si gura butoiului, dupa care se pun la loc.

De obicei, varza se pune la acrit de Sf. Dumitru. Se tine o luna sau doua (depinde te temperatura exterioara), pana cand se constata ca sa acrit. Dupa acrire nu se mai vantura.

Varza murata

Acest aliment destul de comun pentru noi este considerat un adevarat panaceu. Calitatile sale sunt de necontestat, astfel ca poate fi folosita in tratarea unui numar foarte mare de boli. Este bogata in special in provitaminele A, C si E si in fibre, fiind o adevarata farmacie naturala.

Continutul de minerale este si el foarte bine reprezentat - calciu, magneziu, fier, la fel ca si cel de oligoelemente - iod, cupru, mangan ori sulf. Varza are actiune anticancerigena, iar specialistii recomanda ca ea sa fie consumata in mod regulat, deoarece continutul ei crescut de caroten diminueaza riscul aparitiei cancerului. Varza murata se prepara de mii de ani in butoaie mari de lemn si este pastrata peste iarna. Langa varza se pun la murat si alte legume cum ar fi ceapa, usturoiul sau gogonelele.

In cazul verzei, transformarea glucidelor in acid lactic este influentata de temperatura la care se desfasoara fermentatia. Astfel, s-a constatat ca la temperatura de 4 grade Celsius se acumuleaza cantitati mai mari de acid lactic decat la 11 grade Celsius. Vitamina C se pastreaza in proportie de 90% in cazul verzei murate. Pe langa vitamina C, in varza murata se mai regasesc si vitaminele B1, B2, B6 si PP. Prin murare este fermentata celuloza si, spre deosebire de alte metode de conservare, valoarea nutritiva a legumelor creste.

Retete Varza

Supa din zarzavat

Legumele sunt produse vegetale foarte apreciate in alimentatie pentruvaloarea lor nutritiva. Supele din zarzavat se recomanda cu deosebirepersoanelor suferinde de stomac, ele fiind usor digerabile, si celor cucirculatia sanguina defectuoasa.

Ingrediente: 3 morcovi, 2 radacini patrunjel, 2 frunze varza, 1 ceapa,2 pastarnaci, 2 fire praz, 1/2 telina mare sau 1 mica, 2-3 cartofi, 3rosii sau o lingurita bulion, 1 lingura ulei, 1 lingura faina, verdeata,2 litri apa, sare.

Mod de preparare: Se curata zarzavatul, se spala, se asaza intr-ooala in care se adauga apa si se pune la foc. Cand zarzavatul este pejumatate fiert, se adauga rosiile si parte din sare, apoi se lasa safiarba la foc potrivit. Dupa ce legumele au fiert bine, se strecoarasupa. Se incinge uleiul intr-o tigaie, se adauga ceapa taiata marunt,amestecand cu o lingura de lemn in continuu. Cand ceapa a inceput sase inmoaie, se adauga faina, se amesteca in continuare pana cand incepesa se ingalbeneasca, apoi se toarna in tigaie 3-4 linguri de supa; dupacateva clocote, rantasul se desarta in oala printr-o strecuratoare. Selasa supa sa mai fiarba 20-25 de minute, apoi se adauga taitei, galusteetc. Cand totul este gata, se toarna in castron si se presara pe deasuprapatrunjel verde tocat marunt.

Varza calita

Ingredient; 2 cepe,2 morcovi,1 varza mare,untdelemn,suc de rosii sau citeva rosii, sare.

Se toaca ceapa si se pune intr-un vas de fiert[ceaun] presarata cu putina sare, la foc mic, acoperita cu un capac. Se curata morcovul se spala se taie rondele si se pune la fiert cu ceapa. Se poate stinge cu foarte putina apa daca ceapa a inceput sa se prinda.
Se toaca varza sau se rade pe rozatoare si se pune si ea la fiert in vasul de fiert. Nu se adauga nici apa, nici grasime pina cind nu este fiarta bine, Se amesteca din cind in cind cu o lingura de lemn. La sfarsit se adauga sucul de rosii sau rosiile date pe razatoare, uleiul si se potriveste de sare . Se da la cuptor 10 - 15 min.Pofta buna

Cautari similare;
varza calita,mancare de varza,varza cu carne,reteta varza murata, Varza Calita cu Costita Afumata ,Retete culinare,varza - cura cu varza - terapii, indicatii, tratamente cu suc si fruze de varza,arza acra calita    varza calita cu carne,varza a la cluj,varza cu carne

Bambi - al 9-lea cer - imi cant iubirea / Bambi-imi cantdragostea /www.trilulilu.ro/



Discografie

Album:  Mai sunt 3 zile
Casa de discuri: RBA Autohaus
Data aparitiei: 2003-06-07
Durata album: 43:26
Detalii despre album: Voce si muzica: Bambi; Orchestratie: Daniel Catalin Dumitru (DannyMix) (1, 2, 3, 5, 10, ); Texte: Magda F.; Director de productie: Radu Baron;

Melodii:
1     Mai sunt numai trei zile
2     Las grijile acasa
3     Doar cerul...
4     Dragostea mea
5     Doar cerul - mix -
6     Tu esti
7     E vina ta...
8     Soapte
9     Degeaba
10     Mai sunt numai trei zile - mix

Album: Fetite fitoase
Casa de discuri: Seven Media Prod
Data aparitiei: 2002-04-03
Durata album: 42:35
Detalii despre album: Orchestratia: Adi Stavian, Bogdan Beciu,Raul Kusak; Inginer de sunet: Adi Stavian;

Melodii:

1     Fetite fitoase
2     Dragostea mea
3     E vina mea
4     Soapte
5     Vreau
6     Degeaba
7     Doi ochi caprui
8     Tu esti
9     Hei
10     E sarbatoare iar

Album: Albumul nou
Casa de discuri: Fundatia PHOENIX
Data aparitiei: 2001-04-12
Durata album: 35:29
Detalii despre album: Mastering: Studioul Migas-Adrian Ordean; Producator muzical: Marcela Buruian; Orchestratii: Raul Kusak; Foto: Cristian Surugiu

Melodii:
1     O portocala
2     Soricelul
3     Papusa
4     Telefoane
5     A venit vacanta
6     Proverbe
7     Iubirea din inima ta
8     Fara tine
9     In al noulea cer
10     Nu inteleg

Album: Biletele de dragoste
Casa de discuri: Fundatia PHOENIX
Data aparitiei: 2000-08-15
Durata album: 42:29
Detalii despre album: Mastering: Vlad Knejevici Editor si producator: Fundatia Phoenix Fotografii: Zoltan Lorencz Artwork:Cristian Paul Anton

Melodii:

1     Doi ochi caprui
2     Intoarce-te
3     E incredibil
4     Rubedenii
5     Pisica neagra
6     Biletele de dragoste
7     Fan indragostit
8     Mama
9     Cu ochii mari
10   Ana Lugojana

Cautari similare;

trupa bambi bambi 2 ,gradinita bambi ,bambi doi ochi caprui, bambi hi5 ,  poze Bambi , versuri bambi ,Bambi - Videoclipuri , Video- Bambi ,YouTube - Bambi - Doi Ochi Caprui ,id bambi ,bamby imi cant iubirea ,

Yoga Spiritului Suprem - BhagavadGita

Yoga Spiritului Suprem - BhagavadGita
Bhagavat a spus:
1. Se spune ca exista un smochin etern, cu radacina în sus si crengile în jos, ale carui frunze sunt imnurile vedice; cel care-l cunoaste, acela cunoaste Veda.
2. Crengile sale se întind în jos si în sus; crescute din Tendinte au drept mladite obiectul simturilor; radacinile care coboara în jos sunt legate de fapte în lumea oamenilor .
3. De aici  nu i se vede forma, nici capatul, nici începutul si nici cât tine; taind acest smochin cu radacini adânci, cu securea puternica a desprinderii [de lume],
4. Trebuie aflat tarâmul de unde cei plecati nu se mai întorc. Catre acest Spirit al Începutului ma îndrept, de unde a izbucnit stravechea miscare.
5. Cei fara mândrie si tulburare a mintii, care au învins pacatul înlantuirii, mereu [ândreptati] asupra Sinelui Suprem, cu dorintele stinse, eliberati de dualitatea numita fericire-durere, merg fara sa rataceasca, spre acest tarâm neclintit.
6. Pe acesta nu-l lumineaza nici Soarele, nici Luna, nici focul; de unde plecând nu te mai întorci, acela este lacasul meu suprem.
7. O parte a mea, devenita viata în lumea celor vii, târaste necontenit [dupa sine] simturile care, cu cel intern, sunt sase, si care se afla în Natura;
8. De capata un corp sau chiar de-l paraseste, Stapânul luându-le, merge cu ele , asa precum vântul cu parfumurile din lacasul [lor].
9. Prin stapânirea auzului, vazului, tactului, gustului, mirosului ca si a simtului intern, el ajunge la obiectele simturilor.
10. Cei cu mintea tulburata nu-l vad când pleaca [din trup] sau sta [ân trup] sau când legat de Tendinte ia parte la viata; îl vad cei care au ochiul Cunoasterii.
11. Yoghinii care se straduiesc, îl vad stând în sinea lui; cei nedesavârsiti, lipsiti de gândire, chiar daca se straduiesc, nu-l vad.
12. Stralucirea plecata din Soare, care lumineaza întreaga lume, cea din Luna si din foc - stralucirea aceasta, sa stii, a mea este.
13. Patrunzând în pamânt, sustin toate fiintele prin forta [mea]; eu hranesc ierburile toate, când devin Soma, esenta sevelor.
14. Devenind [focul] Vaishvanara  care salasluieste în trupul vietuitoarelor, împreuna cu suflurile inspirator si expirator, eu coc hrana cea de patru feluri.
15. Eu sunt asezat în inima Totului; de la mine [vin] tinerea de minte, Cunoasterea si ce-i opus [lor], eu sunt cel pe care-l dezvaluie toate Vedele , eu sunt cel ce-a facut Vedanta , si numai eu sunt cel ce cunoaste Vedele.
16. În lume exista doua Spirite, cel destructibil si cel indestructibil; cel destructibil este una cu toate fiintele, celui indestructibil i se spune cel neclintit.
17. Exista însa un alt Spirit mai presus de toate, numit Sinele Suprem - care, patrunzând cele trei lumi, le sustine - Stapânul Divin neclintit.
18. Deoarece sunt dincolo de cel destructibil, si mai presus chiar de cel indestructibil, de aceea sunt cunoscut în lume si în Vede ca Spirit Suprem.
19. Cel care ma cunoste astfel, fara tulburarea mintii, ca Spirit Suprem, [numai] acel a toate cunoscator mi se daruieste cu întreaga fiinta, o Bharata.
20. Astfel, [ti-]am spus învatatura cea mai tainica, o tu cel fara de pata; întelegând-o, devii întelept si esti cu datoria împlinita, o Bharata.

Yoga deosebirii celor trei tendinte

Yoga deosebirii celor trei tendinte
Bhagavat a spus:
1. Îti voi dezvalui mai departe suprema si cea mai desavârsita Cunoastere dintre Cunoasteri, pe care cunoscând-o, ascetii toti au ajuns, de aici , la suprema desavârsire spirituala.
2. Luând sprijin în aceasta Cunoastere, au devenit asemenea mie; la creatia Lumii, nu se mai nasc, si la topirea ei, nu se tem.
3. Matca mea este Marele Brahman; în el pun eu saminta; din el se nasc toate fiintele, o Bharata.
4. Trupurilor care se nasc din orice matca, o fiu al lui Kunti, lor, Marele Brahman le este matca, [iar] eu, tatal care da saminta.
5. Sattva, rajas si tamas sunt Tendintele nascute din Natura; ele înlantuie în trup, o tu cel cu bratul mare, pe neclintitul întrupat.
6. Între acestea, sattva fiind fara de pata, este lumina si ne-chin; ea înlantuie prin legatura fericirii si prin legatura cunoasterii.
7. Rajas, sa stii, are pasiunea ca esenta, se naste din sete si legatura; ea înlantuie, o fiu al lui Kunti, pe cel întrupat, prin legatura faptei.
8. Tamas, sa stii, este necunoasterea, este tulburarea mintii, a tot ce este întrupat; ea înlantuie prin delasare, lene si somn, o Bharata.
9. Sattva leaga de fericire, rajas - de actiune, o Bharata; tamas însa, învaluând Cunoasterea, leaga de delasare.
10. Sattva apare învingând pe rajas si tamas, o Bharata; rajas [ânvingând] pe sattva si tamas, iar tamas învingând pe sattva si rajas.
11. Când lumina, Cunoasterea, ia nastere în toate portile  acestui trup, atunci sa se stie ca sattva a sporit.
12. Nazuinta vie, activitatea, trecerea la fapte, nelinistea, dorinta, ele se nasc când sporeste rajas, o tu [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata.
13. Întunecarea si neactivitatea, delasarea si întunecarea mintii, ele se nasc când sporeste tamas, o bucurie a neamului Kuru.
14. Daca sattva este sporit când moare omul, atunci el merge spre lumile nepatate ale celei mai înalte Cunoasteri.
15. Daca rajas [este sporit] când moare omul, el renaste printre cei legati de fapta; daca tamas [este sporit] când moare omul, el renaste în matca unei [fiinte] cu mintea tulburata.
16. Despre fructul fara pata al unei fapte bune se spune ca tine de sattva; însa fructul lui rajas este suferinta, fructul lui tamas - necunoasterea.
17. Din sattva se naste Cunoasterea, din rajas nazuinta vie; delasarea si tulburarea mintii vin din tamas, la fel ca si necunoasterea.
18. Cei care se afla în sattva merg în sus; cei care tin de rajas stau la mijloc; cei care stau sub actiunea ultimei dintre Tendinte, cei care tin de tamas, merg în jos.
19. Când cel care vede îsi da seama ca nu e alt faptuitor decât Tendintele, si-l cunoaste pe cel de dincolo de Tendinte, acela se apropie de fiinta mea.
20. Cel întrupat trecând dincolo de aceste trei Tendinte care sunt originea trupului, eliberat de nastere, moarte, batrânete si durere, dobândeste nemurirea.

Arjuna a spus:
21. Dupa ce semne este [recunoscut] cel trecut de cele trei Tendinte, Stapâne? În cel fel se poarta si cum trece dincolo de aceste trei Tendinte?

Bhagavat a spus:
22. El nu uraste lumina, activitatea si tulburarea mintii; el nu le doreste, o fiu al lui Pandu, nici când se arata, nici când pier.
23. Cel care stând ca un strain nu este clintit de Tendinte, cel care îsi zice numai „Tendintele actioneaza”, care se tintuieste si nu se clinteste,
24. Acelasi în suferinta si fericire, multumit, [privind] la fel la un bulgare de pamânt, piatra sau aur, nepasator la ce-i placut si neplacut, neclintit, nepasator la defaimare si lauda,
25. Nepasator la cinstire si dispret, nepasator de-i cineva prieten sau dusman, renuntând sa treaca la orice fapta, despre acesta se spune ca a trecut de Tendinte.
26. Cel care ma cinsteste cu yoga daruirii, fara abatere, acela trecând dincolo de aceste Tendinte, poate sa devina una cu Brahman.
27. Eu sunt temelia lui Brahman cel nemuritor si neclintit, a Legii eterne si a fericirii depline.
Yoga deosebirii celor trei tendinte

Yoga Discriminarii intre Natura si Spirit

Yoga Discriminarii intre Natura si Spirit
Bhagavat a spus:
1. Trupul acesta, o fiu al lui Kunti, este numit „câmp” ; celui care îl cunoaste i se spune „cunoscator al câmpului”.
2. Cunoscatorul câmpului, sa stii, eu sunt, în toate câmpurile, o Bharata; cunoasterea câmpului si a cunoscatorului câmpului - pe aceasta o socotesc Cunoastere.
3. Afla de la mine, pe scurt, ce este acest câmp, cu cine seamana si de unde vine, iar despre celalalt [cunoscatorul câmpului], ce este si care-i este puterea.

4. A fost cântat de multe ori în versuri  felurite de fiecare Rishi, si în cuvinte pline de temei si limpezi în Brahma-sutra .
5. Marile Elemente, Eul, Mintea, Cel Nemanifestat, cele zece forte si [ânca] una , cele cinci pasuni ale simturilor ,
6. Dorinta, ura, fericirea, durerea, corpul, gândirea , neclintirea - aceasta este, pe scurt spus, câmpul cu transformarile lui.
7. A nu fi mândru, a nu fi prefacut, nevatamarea, rabdarea, dreapta purtare, cinstirea învatatorului, curatia si statornicia, stapânirea de sine,
8. Renuntarea la obiectele simturilor, lepadarea de sine, întelegerea raului [care vine din] nastere, moarte, batrânete si boala,
9. Desprins, nelegat de copii, sotie, casa si celelalte, mereu egal [ân spirit], de se întimpla cele dorite sau nedorite,
10. Mie, daruire neântrerupta, printr-o yoga fara abatere, asezarea în locuri singuratice, dezgust de a se aduna cu oamenii,
11. Continua Cunoastere a Sinelui Suprem, întelegerea rostului cunoasterii adevarului  - aceasta este Cunoasterea; ceea ce este altfel decât aceasta se numeste necunoastere.
12. Îti voi dezvalui obiectul Cunoasterii, pe care cunoscându-l se dobândeste nemurirea; este supremul Brahman, fara de început, despre care se spune ca nu este nici Fiinta, nici Nefiinta.
13. El are pretutindeni mâini si picioare; pretutindeni ochi, capete si fete; pretutindeni are urechi; se afla în lume, învaluând totul .
14. Parând  a avea însusirile tuturor simturilor, el este lipsit [totusi] de toate simturile; este desprins si sustine totul; lipsit de Tendinte, are [totusi] parte de Tendinte.
15. Înauntrul si în afara fiintelor, miscator si nemiscator, este de necunoscut din cauza subtilitatii [sale]; când este aproape este departe.
16. Neâmpartit, salasluieste în fiinte ca si cum [ar fi] împartit; el trebuie cunoscut drept cel ce sustine fiintele, drept cel ce le distruge, drept cel ce le creeaza.
17. I se spune stralucirea stralucirilor, cel de dincolo de tenebre, Cunoastere si obiect al Cunoasterii, cel ce se dobândeste prin Cunoastere, cel ce sta în inima Totului.
18. Ti-am vorbit pe scurt de câmp, de Cunoastere, de obiectul Cunoasterii; cel daruit mie, stiind [aceasta], se apropie de fiinta mea.
19. Natura si Spiritul, sa stii, sunt ambele fara de început; transformarile si Tendintele, sa stii, se nasc din Natura.
20. Daca exista efect, instrument si faptuitor, cauza lor se numeste Natura; daca cineva are parte de bucurii si de dureri, cauza se numeste Spirit.
21. Spiritul care sta în Natura ia parte la Tendintele nascute din Natura; înlantuirea lui de Tendinte este cauza nasterii dintr-o matca buna sau rea.
22. „Cel care priveste”, „cel care hotaraste”, „cel care suporta”, „cel care are parte”, „Marele Stapân Divin”, „Sinele Suprem” - asa este numit Spiritul Suprem în acest trup.
23. Cel care cunoaste astfel Spiritul si Natura împreuna cu Tendintele, oricum ar trai, nu se mai naste din nou.
24. Unii, cu ajutorul meditatiei, vad ei însisi Sinele în sinea lor; altii, prin Samkhya si Yoga, iar altii prin yoga faptei.
25. Unii, necunoscându-l astfel, îl adora din auzite de la altii; chiar si acestia trec dincolo de moarte, având drept ultim scop învatatura revelata.
26. Ori de câte ori se naste o fiinta miscatoare sau nemiscatoare, sa stii, este din cauza unirii cunoscatorului câmpului cu câmpul, o tu, [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata.
27. Cel care-l vede pe Supremul Stapân Divin salasuind la fel în toate fiintele, nepieritor când acestea pier, acela este cel care vede.
28. Caci daca-l vede pe Stapânul Divin salasluând la fel pretutindeni, nu-si loveste singur Sinele , si ajunge astfel la conditia suprema.
29. Cel care vede ca pretutindeni toate faptele sunt îndeplinite de Natura, si ca Sinele este nefaptuitor, acela este cel care vede.
30. Când descopera ca diversitatea fiintelor este Unitate, si ca numai aceasta se faramiteaza, atunci se apropie de Brahman.
31. Fiind fara de început si lipsit de Tendinte, Sinele Suprem este neclintit; desi salasluieste în corp, o fiu al lui Kunti, el nu faptuieste si nu este întinat.
32. Precum eterul omniprezent nu este întinat din cauza subtilitatii sale, asa si Sinele care salasluieste pretutindeni în trup, nu este intinat.
33. Precum soarele lumineaza singur întreaga lume, tot asa si stapânul câmpului lumineaza întregul câmp, o Bharata.
34. Cei care prin ochiul cunoasterii au vazut astfel deosebirea dintre câmp si cunoscatorul câmpului, [precum] si eliberarea fiintelor de Natura, ajung la Cel Suprem.
Yoga Discriminarii intre Natura si Spirit

Yoga Daruirii de Sine

Yoga Daruirii de Sine
Arjuna a spus:
1. Astfel, unii te adora pe tine, mereu uniti, daruiti, [iar] altii [âl adora] pe Cel Indestructibil si Nemanifestat; din acestia care sunt cei mai priceputi în yoga?
Bhagavat a spus:
2. Cei care patrunzând cu inima în mine ma adora mereu uniti, cu credinta suprema, aceia sunt socotiti de mine drept cei mai buni yoghini.

3. Însa cei care-l adora pe Cel Indestructibil, cel Nenumit, Cel Nemanifestat, Cel Atotpatrunzator, Cel ce nu poate fi gândit, Cel Neclintit, Cel Nemiscat, Cel Încremenit,
4. Stapânidu-si totalitatea simturilor, mereu cu mintea egala, daruiti binelui tuturor fiintelor, aceia ma dobândesc.
5. Cei care-si îndreapta mintea asupra celui Nemanifestat au parte, pe deasupra, de nenumarate greutati, caci conditia de nemanifestare este cu greu dobândita de cei ce au trup .
6. Cei care, renuntând la toate faptele lor pentru mine, devotati mie, ma adora în timp ce mediteaza la mine, printr-o yoga exclusiva,
7. Pentru ei, care au patruns cu gândirea în mine, eu sunt cel care îi scoate fara întârziere din oceanul mortii si al renasterilor (samsara).
8. Pune-ti în mine inima ta; patrunde în mine cu mintea ta; în mine vei locui dupa aceea , neândoios.
9. De nu poti sa-ti aduni mintea neclintita în mine, atunci, O Dhananjaya, cauta sa ma dobândesti prin exercitiul yoga.
10. De nu esti în stare nici de exercitiul yoga, daruieste-mi mie faptele. De savârsesti toate faptele avându-ma pe mine drept scop, vei obtine desavârsirea spirituala.
11. De nu esti în stare sa îndeplinesti nici aceasta, atunci având sprijin în unirea cu mine, savârseste parasirea fructului tuturor faptelor, stapân pe sine.
12. Cunoasterea este mai buna decât exercitiul; concentrarea mintii întrece Cunoasterea; renuntarea la fructul [faptelor] întrece concentrarea mintii ; iar linistea vine imediat dupa renuntare.
13. Fara sa urasca nici o fiinta, prietenos si milos, fara [sa gândeasca] „al meu” si „eu”, acelasi în durere sau bucurie, rabdator.
14. Mereu multumit, yoghinul cu sinele stapânit, care-si tine hotaririle, nazuind spre mine cu inima si cu mintea, cel daruit mie, acela mi-e drag.
15. Cel de care nu se teme lumea si care nu se teme de lume, care este eliberat de zbuciumul bucuriei, furiei si fricii, acela mi-e drag.
16. Nelegat [de nimic], cinstit, priceput, strain de toate, din care a plecat suferinta, renuntând sa treaca la orice fapta, cel care este daruit mie, acela mi-e drag.
17. Cel care nu se bucura, nu uraste, nu se supara, nu doreste, care renunta la bine si rau, cel astfel daruit, acela mi-e drag.
18. Acelasi cu dusmanii sau prietenii, ca si la cinste si dispret, la frig si caldura, acelasi la fericire si durere, scapat de înlantuire,
19. Nepasator la insulta sau lauda, tacut, multumit cu orice, fara casa, cu mintea neclintita, daruit mie - asa este omul drag [mie].
20. Însa cei care adora aceasta Lege nemuritoare, asa cum [ti-]a fost spusa, credinciosi, avându-ma pe mine drept ultim scop, daruiti, aceia îmi sunt foarte dragi.

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 13 - Icosul 13

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 13 - Icosul 13

Condacul al 13-lea

Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfintele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobandit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu: Aliluia!

Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfintele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobandit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu: Aliluia!

Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfintele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobandit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul intai

Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam:

Bucura-te, inteleapta fecioara;
Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
Bucura-te, mangaierea oamenilor;
Bucura-te, alinarea de suferinta;
Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
Bucura-te, intarirea credinciosilor;
Bucura-te, liman lin si neinviforat;
Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

si Condacul intai

Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam: Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Dupa aceea se citeste aceasta

RUGACIUNE

Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis si s-a facut toata faptura, nu intoarce fata Ta de la noi pacatosii ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre, ce in toata ziua, nenumarate, cu nesocotinta le savarsim. Noi suntem pacatosi, netrebnici si plini de rautate; iar Tu esti izvorul vietii si al milostivirii. Nu ne lasa, Doamne! Nu trece rugaciunea noastra a pacatosilor, nici ne rasplati noua dupa nelegiuirile noastre, ci pentru ca nu suntem vrednici a castiga milostivirea prin sarguinta cea de toate zilele, daruieste-ne-o Tu ca un indurat mult-Milostiv.
Doamne, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea si ne intareste cu Duhul Tau cel stapanitor, ca din adincul inimilor, cu bucurie sa slavim preasfant numele Tau in veci. Amin.

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 12 - Icosul 12

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 12 - Icosul 12

Condacul al 12-lea

Nespusa este mangaierea noastra, privindu-te, cu noi petrecand, ca un dar al lui Dumnezeu ce s-a trimis tarii acesteia; ca de ce boli am fost cuprinsi si nu ne-ai vindecat; in care scarbe si nu ne-ai bucurat; de cate ori lipsiti, prigoniti si in razboaie si tu ne-ai ajutat noua, in totul plinind cuvintul Mantuitorului din Evanghelia Sa! Pentru aceasta cu smerenie dobandind dreapta cea preainalta la scaunul maririi, iti cantam tie: bucura-te! si lui Dumnezeu lauda cea cereasca: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Izbaveste-ne pe noi, maica, de toata boala, de ciuma, de holera si de vrasmasi; izbaveste-ne pe noi, maica, de lacuste, de gandaci si de toata rautatea; izbaveste-ne pe noi, maica, de foc, de grindina si de fulger; izbaveste-ne pe noi, maica, de chinul cel de veci si de ceasul osandirii si ne invredniceste a dobandi prin rugaciunile tale starea cea de-a dreapta in ziua judecatii, prin mantuirea sufletelor noastre, ocrotindu-ne si hranindu-ne in pace pana la rasuflarea cea mai de pe urma, ca sa-ti cantam:

Bucura-te, alauta duhovniceasca;
Bucura-te, trambita apostoleasca;
Bucura-te, faclie luminoasa;
Bucura-te, raza cereasca;
Bucura-te, nadejdea oamenilor;
Bucura-te, izgonirea demonilor;
Bucura-te, tamaduirea ranilor;
Bucura-te, feritoarea de rautati;
Bucura-te, aducatoarea de bunatati;
Bucura-te, luminatoarea casnica a Moldovei;
Bucura-te, izbavitoarea lui Vasile Voievod si a altor miluitori;
Bucura-te, sprijinitoarea si a mea, a smeritului pacatos;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 11 - Icosul 11

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 11 - Icosul 11

Condacul al 11-lea

Suntem plini de pacate, indurate Doamne, si greu se lupta sufletele noastre gandind la judecata, caci ce vom face noi pacatosii, napadindu-ne deodata neprevazutul sfarsit? Mila cerem, Doamne, mila Hristoase al nostru, caci nu avem chip de indreptare; nu trece cu vederea rugaciunile noastre si pocainta, care in tot ceasul dupa pacate ne-a cuprins si primeste ca inchezasuitoare a bunei noastre vointe si a temerii de Tine, rugaciunea aceasta, pe langa care Ti-aducem mijlocitoare si pe maica noastra Parascheva, cantand cu dansa dimpreuna: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Multi pacatosi mai inainte de noi si-au dobandit mantuirea umilindu-se. Cum dar si noi ne vom departa de aceasta nadejde ? Catre tine insa nazuim, preacuvioasa maica, si nu vom fi rusinati, nedepartandu-te de noi ca de pacatosul acela care langa tine a fost inmormantat fara a i se cunoaste nevrednicia sa si pentru care ai cerut prin vedenie sa i se mute trupul cel stricat de langa moastele tale. Deci ne rugam primeste rugaciunile si lacrimile noastre, mijlocind iertarea pacatelor noastre pentru ca iti cantam:

Bucura-te, smerenie inalta;
Bucura-te, fecioara neintinata;
Bucura-te, comoara nedesertata;
Bucura-te, maica prealaudata;
Bucura-te, mantuirea cea smerita;
Bucura-te, lauda celor cinstiti;
Bucura-te, mangaierea celor nenorociti;
Bucura-te, povatuitoarea celor rataciti;
Bucura-te, buna mea sfatuitoare;
Bucura-te, preablanda indreptatoare;
Bucura-te, sufleteasca veselitoare;
Bucura-te, grabnica ajutatoare;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 3 - Icosul 3

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 3 - Icosul 3

Condacul al 3-lea

Spre tine pururea nadajduind, de multe boli si primejdii s-a izbavit tara aceasta, alinand si prefacand mania cea cu dreptate pornita asupra noastra de la Dumnezeu, in buna si milostiva indurare, prin ale tale rugaciuni; dar si acum ingrozindu-ne marile nenorociri, la tine nazuim cu lacrimi, sa ne ajuti, ca sa scapam din primejdie si sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Epivata, vazand lauda pamantului ei, rasarind dintru ale sale, cu bucurie te-a intampinat, preacuvioasa, marturisindu-te cu mare cucernicie; iar noi, care in urma ne-am invrednicit a dobindi moastele tale, cum vom putea indestul a propovadui minunile pe care le-ai facut, de nu cantam acestea:

Bucura-te, luminatoarea Moldovei;
Bucura-te, sprijinitoarea Epivatei;
Bucura-te, invatatoarea parintilor tai;
Bucura-te, ceea ce n-ai adunat averi pamintesti;
Bucura-te, adunatoarea cerestilor daruri;
Bucura-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe;
Bucura-te, cinstitoarea hainei smereniei;
Bucura-te, indreptatoarea mindriei;
Bucura-te, cinstitoarea fecioriei;
Bucura-te, sprijinitoarea batranilor;
Bucura-te, osanditoarea dusmanilor;
Bucura-te, miluitoarea saracilor;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 2 - Icosul 2

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 2 - Icosul 2

Condacul al 2-lea

Asa Imparatul tuturor rasplateste biruintele. Asa mana proniei cea ne vazuta intareste neamul omenesc, imbratisand cu credinta cele de dinsa randuite spre mantuire. Pentru aceasta sa ne departam de nelegiuiri; pana cand vom petrece in pacate? Doamne, intareste inimile noastre ca sa-Ti cantam in fapte bune cantarea cea ingereasca: Aliluia!

Sfânta Cuvioasa Parascheva

Icosul al 2-lea

Preacinstita fecioara, catre tine am nazuit, catre tine care de multe ori si tu ai luat pe sfinti si pe ingeri in ajutor la pamantestile ispite; fii acum si pentru noi grabnic folositoare, caci te-ai invrednicit a intra inauntrul casei mirelui cu candela luminoasa, precum ne-a povatuit Mantuitorul Hristos, si primeste cantarea aceasta:

Bucura-te, margaritar nepretuit al vistieriei noastre;
Bucura-te, floare nevestejita a Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, temelie neclintita a crestinatatii;
Bucura-te, a fecioarelor inzestratoare si rugatoare catre Maica lui Dumnezeu;
Bucura-te, ascultatoare a preotilor cucernici;
Bucura-te, grabnica ajutatoare a strainilor;
Bucura-te, fierbinte mangaietoare a prigonitilor;
Bucura-te, milostiva povatuitoare a v aduvelor;
Bucura-te, invingatoarea dusmanilor;
Bucura-te, izbavirea tuturor celor ce te cheama spre ajutor;
Bucura-te, mare folositoare a sufletelor;
Bucura-te, vindecatoarea de rani a trupurilor;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 1 - Icosul 1

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 1 - Icosul 1

Condacul 1

Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam : Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Icosul 1

Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam:

Bucura-te, inteleapta fecioara;
Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
Bucura-te, mangaierea oamenilor;
Bucura-te, alinarea de suferinta;
Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
Bucura-te, intarirea credinciosilor;
Bucura-te, liman lin si neinviforat;
Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Versuri "Loredana Groza - Regina", Yotube - "Loredana Groza - Regina"

Yotube "Loredana Groza - Regina"



Versuri "Loredana Groza - Regina"

tanto tiempo desfritomas desde amor
nuestro alaz se acercan tanto asi
q guardo tu sabor pero tu llevas tambien saborame

Fara ura nici iubire nu ar fii
fara moarte viata nu poti sa intelegi
alb de negru sa dezlegi
unde rau cum sa alegi
nici tu numai stii

doar pe drumuri cant mereu
cu grija lui Dumnezeu
satra e palatul meu
asta`i viata mea

asta`i viata mea
merg pe desuclta prin lumina
miam prins trandafirii in par
si ma simt k o regina

trupul meu fara pacat
pt cel ce mia fost dat
ratacesc in lunc si larg
si dau inima

astai viaaataa meaaa
toata satra se aduna
si porneste in dans nebun
peste hore sunt stapana
eu sunt regina sunt regïna
peste satra mea

Versuri “Adela Popescu - Adela Popescu-ingerasii”

Versuri “Adela Popescu - Adela Popescu-ingerasii”

Strofa 1
1,2,3 si…
O,O,O,
Ingerasi vor fi mereu cu tine
O,O,O
Ingerasi vor fi mereu cu tine
Vom fi mereu, mereu cu tine
Cand prima data mi-ai spus
Ca sigur a ta voi fi in gand mi-am
Zis eu e un pic pe zi doar un pic
Un dans nu e de ajuns sa iti spun
Ca TE IUBESC
Iubire incepe cand, un vis
Doi ochi se intalnesc

Refren:
A mea,e a mea,a mea e inima
O, O O
Nu te juca cu…(nu te juca cu ea)
Nu ma supara (aa)
A mea e inima (inima)
A ta e ata, ata e iubirea mea (aaa)
O, O, O
Nu te juca…(nu te juca cu ea)
Nu ma supara (aaa)
A mea e, a mea, a mea e inima..
O, O, O

Strofa 2
Imi faci de zor zi de zi
Treci tu prin viata mea
Vrei sa te opresti sau
Vrei vrea sa pleci altundeva
E drumul meu stiu ce simt
Dar oar tu mai sti?
Viata nu e doar un gand,
Un joc pentru copii!!!

Refren:x2
A mea, e a mea, a mea e inima
O,O,O
Nu te juca cu…(nu te juca cu ea)
Nu ma supara (aa)
A mea e inima (inima)
A ta e ata, ata e iubirea mea (aaa)
O, O, O
Nu te juca…(nu te juca cu ea)
Nu ma supara (aaa)
A mea e, a mea, a mea e inima..
O,O,O

Strofa 3
Si daca tu vei vrea sa crezi in tot cei bun
Sa crezi in IUBIRE
Ingerasii vor fi mereu cu tine
Vom fi mereu, mereu cu tine

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 10 - Icosul 10

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 10 - Icosul 10

Condacul al 10-lea

Niciodata nu vom inceta a vesti minunile tale, preacuvioasa, ca de n-ai fi stat tu, rugandu-te pentru tara aceasta pe care o pazesti cu preacuratele tale moaste, cine ne-ar fi izbavit din atatea primejdii, sau cine ne-ar fi usurat de bolile care au venit asupra noastra, pentru pacatele noastre cele multe? Deci dimpreuna cu tine cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zidurile casei parintilor tai n-au fost puternice, nici indestulatoare pentru a te opri de la marimea hotararii ce ai facut, fagaduindu-te a imbratisa viata monahiceasca; pentru aceasta si departandu-te de toata dezmierdarea si placerile lumesti, haina cea scumpa cu a cersetorului, venind de la biserica, ai schimbat-o, parasindu-ti parintii care te certau cu mustrari de la asemenea plecare. Deci cu smerenie dobandind cele preainalte, de la toti auzi:

Bucura-te, trandafir neatins de viermele trufiei;
Bucura-te, crin rasadit in gradina cea de sus;
Bucura-te, patul nevinovatiei;
Bucura-te, scaunul domniilor;
Bucura-te, sceptrul celor ce conduc;
Bucura-te, ocrotitoare neobosita;
Bucura-te, aparatoare neinfruntata;
Bucura-te, prigonitoare a celor ce ne ispitesc;
Bucura-te, cinstitoare a celor ce ne miluiesc;
Bucura-te, intaritoare a celor ce ne slujesc;
Bucura-te, luminatoare a celor ce ne mangaie;
Bucura-te, impreuna-lucratoare cu cei ce ne hranesc;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 9 - Icosul 9

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 9 - Icosul 9

Condacul al 9-lea

Pe sfanta folositoare celor ce sunt intru nevoi, toti cu bucurie sa o laudam, pe cinstita Parascheva, ca aceasta viata nestricacioasa a luat in veci; pentru aceasta marire a aflat, si darul de minuni, cu porunca lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Rau-cugetatorii prin tine mustrati fiind, se inspaimanta vazand slava lui Dumnezeu, cea gatita omului departat de pacate, in tine luminand, vazand taina cea necuprinsa a chipului maririi, asupra ta cuvioasa, ca astazi straluceste aducand credinciosilor daruri de vindecari; pentru aceasta ei s-au rusinat pocaindu-se si noi ne-am veselit, cantandu-ti tie:

Bucura-te, izbavitoarea noastra;
Bucura-te, povatuitoare;
Bucura-te, indreptatoare;
Bucura-te, izgonitoare de rele;
Bucura-te, aducatoare de bun miros;
Bucura-te, otravitoarea jivinelor;
Bucura-te, starpitoarea insectelor;
Bucura-te, feritoarea de naluciri;
Bucura-te, risipitoarea de grindina;
Bucura-te, aducatoarea de ploi manoase;
Bucura-te, imbelsugatoarea de roade bune;
Bucura-te, veselitoarea plugarilor;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 8 - Icosul 8

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 8 - Icosul 8

Condacul al 8-lea

Acestea graind, ne linistim, ne veselim si ne bucuram; salta sufletele noastre ca nu-si vor rade de noi vrajmasii nostri. Nu ne va parasi Dumnezeul nostru pana in sfarsit, pentru rugaciunile tale, preacuvioasa, ci trimitand mila Lui asupra poporului, precum este obisnuit, si noi, nevrednicii, ne vom impartasi cu el de ale Sale bunatati, cu care dimpreuna vom cinta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

La toti vom spune minunile tale, in glas vom canta praznuirea ta, dupa datoria obstii care ti-aduce spre multumire: marire laudei tale, marire indelung-rabdarii cu care te-ai incununat, nevoindu-te prin credinta, marire faptei celei cu statornicie urmata dupa pilda Iubitorului de oameni; pentru acestea graim catre tine:

Bucura-te, mireasa duhovniceasca;
Bucura-te, cununa adevarului;
Bucura-te, toiagul biruintei;
Bucura-te, marirea monahilor;
Bucura-te, povatuitoare a obstii;
Bucura-te, cinstitoare a cuvioaselor;
Bucura-te, pazitoare a sihastrilor;
Bucura-te, pomenitoare a veacurilor;
Bucura-te, propovaduitoare a dreptei credinte;
Bucura-te, surpatoare a eresurilor;
Bucura-te, dobandirea slavei dumnezeiesti;
Bucura-te, urmatoarea Cuvantului ceresc;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 7 - Icosul 7

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 7 - Icosul 7

Condacul al 7-lea

Doamne, cerceteaza si vindeca pe robii tai cei cuprinsi de durere, zice preacuvioasa, rugandu-se neincetat, ca nu au reazem, nici mangaiere. Iar zilele grele sunt, si pentru ca ne-am mantuit, sa ne bucuram si sa cadem la Dumnezeu, pocaindu-ne si cantand: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Nelegiuirile noastre, multimea strambatatilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astazi ne osandesc si nu stim ce vom raspunde mergand la judecata, unde toti ne prigonesc, toti se ridica asupra noastra sa ne impileze; tu insa, o, preabuna maica, care asculti marturisirea noastra, mijloceste catre Domnul, sa prefaci soarta osandirii noastre in bunatati, scotind din inimile vrajmasilor nostri toata uraciunea si te vom preamari cu laude ca acestea:

Bucura-te, mijlocitoarea celor gresiti;
Bucura-te, folositoarea celor asupriti;
Bucura-te, indreptatoarea judecatorilor rai;
Bucura-te, doveditoarea celor clevetiti;
Bucura-te, scaparea celor judecati si osanditi;
Bucura-te, contenire a patimilor;
Bucura-te, nesprijinitoarea celor ce cauti numai folosul lor;
Bucura-te, neizbandire a mijlocitorilor celor vicleni;
Bucura-te, domolire a celor puternici;
Bucura-te, inlesnire a slabanogilor;
Bucura-te, starpitoare a rautatilor;
Bucura-te, izvoratoare a milostivirii;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 6 - Icosul 6

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 6 - Icosul 6

Condacul al 6-lea

Dar cum vom canta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte vom lauda marirea faptelor tale, noi nevrednicii? Ca nici faptele, nici credinta nu ne apropie de preacinstitele tale lucrari; dar, marturisind slabiciunea noastra, ne rugam tie a ne ajuta si a mijloci catre Dumnezeu sa primeasca cantarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ne-au cuprins acum dureri ce nu sunt spuse, nici un ajutor omenesc de la nimeni nu asteptam, toti ne-au parasit deodata, pana si placerile ce odinioara ne desfatau acum se lupta cu noi; vai de ticalosia noastra, nu avem alta nadejde decit mila lui Dumnezeu si al tau ajutor sfant. Pentru aceasta ne rugam tie, grabeste a ne asculta, vindecandu-ne, ca sa cantam tie:

Bucura-te, leacul durerii;
Bucura-te, mana vindecarii;
Bucura-te, casa ocrotirii;
Bucura-te, raza mangaierii;
Bucura-te, cortul indestularii;
Bucura-te, roua fierbintelii; Bucura-te, mantuirea de boli;
Bucura-te, scaparea celor inspaimantati;
Bucura-te, izgonitoare de pagube;
Bucura-te, privighetoare neadormita;
Bucura-te, stea luminatoare;
Bucura-te, scara izbavitoare;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 5 - Icosul 5

Condacul al 5-lea

Obositi de truda gandurilor lumesti ne-am desteptat acum noi, ticalosii, lacrimand, ca nu avem incotro intinde nadejdile dupa faptele noastre spre a ne linisti, nefacand nici un lucru vrednic de mantuire si temandu-ne de taiere ca smochinul neroditor, cadem inaintea ta plangand, Sfanta Paraschevo, si strigam: miluieste-ne, ca dimpreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu cantarea de mantuire: Aliluia!
Icosul al 5-lea

Cine nu te va ferici pe tine, cuvioasa, ca te-ai invrednicit a potoli prin nevointele tale zburdalnicia trupului si a dobindi mantuirea sufleteasca cu cinstea cea neluata de maini omenesti a cerestii mariri? Sau cine nu te va ferici iarasi ca ai strabatut prin viteazul tau cuget impletiturile vicleanului cele amigitoare, si l-ai rusinat? Pentru aceasta primeste urmatoarea cantare:

Bucura-te, turnul biruintei;
Bucura-te, usa mantuirii;
Bucura-te, pavaza credintei;
Bucura-te, locasul statorniciei;
Bucura-te, chipul bunatatilor;
Bucura-te, apararea cinstitei cruci;
Bucura-te, inchinatoarea ei vrednica;
Bucura-te, ca prin al ei ajutor ai fost izbanditoare;
Bucura-te, ca printr-insa te-ai facut lui Hristos urmatoare;
Bucura-te, a biruintei frumoasa stalpare;
Bucura-te, invingatoare a stapanirii iadului;
Bucura-te, mostenitoarea cerestii mangaieri;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Acatist - Sfânta Cuvioasa Parascheva - Condacul 4 - Icosul 4

Condacul al 4-lea

Preacurata Fecioara Marie, Maica lui Dumnezeu, primeste si ale noastre datornice rugaciuni de la noi nevrednicii pe care prin mijlocitoarea noastra sfanta ti le aducem spre iertarea pacatelor si ne da noua pace si mare mila de la Fiul tau, Caruia Ii cantam neincetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Celei dupa vrednicie si cu credinta urmatoare a cuvantului lui Dumnezeu, care pentru buna cucernicie a primit darul vindecarilor si plata cereasca, prin glasul Mantuitorului zicand : sluga buna si credincioasa, intra intru bucuria Domnului tau, ii aducem cantarea aceasta :

Bucura-te, samanta neratacita;
Bucura-te, trup neobosit;
Bucura-te, hrana duhovniceasca;
Bucura-te, aur lamurit;
Bucura-te, foc arzator plevilor;
Bucura-te, pamant de indestulare;
Bucura-te, rodul pocaintei;
Bucura-te, alinarea relelor cugetari;
Bucura-te, risipitoare de furtuni;
Bucura-te, aducatoare de mana;
Bucura-te, datatoare de mangaieri;
Bucura-te, mijlocitoarea tuturor crestinilor catre Domnul;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

4 Octombrie Ziua Internationala a Animalelor


In fiecare an, la 4 octombrie este sarbatorita Ziua Internationala a Animalelor, instituita de Organizatia Internationala pentru Protectia Animalelor in 1931, in memoria Sfantului Francisc de Assisi (1182-1226), intemeietorul Ordinului Franciscan si protectorul animalelor.
“Ziua Mondiala a Animalelor este un moment special când toti cei care iubesc animalele îsi arata afectiunea, respectul si responsabilitatea pentru acestea. Animalele noastre ne ofera în fiecare zi afectiunea si devotamentul lor si de aceea merita o zi speciala, numai a lor. Este o zi pe care o dedicam bunei dispozitii în compania necuvântatoarelor dar în acelasi timp este si un moment în care trebuie sa constientizam importanta îngrijirii adecvate a acestor fiinte, care depind de noi în totalitate” a declarat Dr. Cristina Hegedus, medic veterinar si consultant Pedigree.

Viziunea celui cu multe forme

Viziunea celui cu multe forme
Arjuna a spus:
1. Suprema vorba pe care ai rostit-o, spre binele meu, numita taina Sinelui Suprem, mi-a alungat toata tulburarea.
2. De la tine Cel cu ochii ca frunza de lotus, am auzit în amanunt nasterea si pieirea fiintelor, ca si neclintita ta maretie.
3. Asa este, precum mi-ai spus tu însuti Supremule Stapân Divin; doresc sa-ti vad forma ta de Stapân Divin, o Spirite Suprem.
4. De crezi ca e cu putinta a fi vazut de mine, puternice Stapân Divin peste yoga, atunci arata-mi Sinele tau neclintit.

Bhagavat a spus:
5. Priveste, o fiu al lui Pritha, formele-mi divine, cu sutele, cu miile, felurite, deosebite la culoare si alcatuire.
6. Priveste-i pe zeii Aditya, pe Vasu, pe Rudra, pe cei doi Ashvini si pe Maruti; priveste, o Bharata, la multele minuni nevazute înca.
7. Priveste aici, Gudakesha, în trupul meu stând la un loc întreaga lume, [tot] ce se misca si nu se misca si orice altceva ai dori sa vezi.
8. Tu nu ma poti însa privi cu propria-ti vedere; îti dau vederea divina; priveste la forta mea magica divina!

Sanjaya a spus:
9. Zicând acestea, atunci, o rege, Hari, Marele Stapân Divin peste yoga, i-a aratat fiului lui Pritha suprema sa forma de Stapân Divin:
10. Cu ochi si guri nenumarate, cu nenumarate aratari uluitoare, cu nenumarate podoabe, cu nenumarate arme ceresti ridicate [spre amenintare],
11. Purtând ghirlande si vesminte divine, uns cu balsamuri divine, întrupare a tuturor minunilor , zeu fara de sfârsit cu fata în toate partile.
12. Daca o mie de sori s-ar ridica deodata pe cer, stralucirea lor ar fi asemenea stralucirii acestui mare suflet (mahatman).
13. Atunci a vazut fiul lui Pandu întreaga lume faramitata la nesfârsit, stând la un loc în trupul zeului zeilor.
14. Atunci, patruns de uimire, cu parul zburlit, Dhananjaya plecându-si capul în fata zeului, cu mâinile împreunate spre ruga, spuse:

Arjuna a spus:
15. Vazând toti zeii în trupul tau, o zeule, si feluritele fiinte adunate, pe Brahman Stapânul asezat pe lotus, pe Rishi si pe toti serpii divini,
16. Te vad cu nenumarate brate, pântece, guri si ochi, pretutindeni forma nesfârsita; nici sfârsitul, nici mijlocul si nici chiar începutul nu ti le vad, Stapân al Lumii! Forma a Lumii!
17. Purtând coroana, ghioaga si disc, te vad, rug de lumina stralucând pretutindeni, greu de privit pe de-a întregul, nemasurata stralucire a soarelui-foc-arzator.
18. Tu trebuie sa fii cunoscut ca indestructibil, suprem, tu esti orânduitorul suprem al acestei lumi, tu esti neclintitul pazitor al Legii eterne; esti pentru mine Spiritul cel Vesnic.
19. Te vad fara început, fara mijloc si fara sfârsit, putere nesfârsita, brate nesfârsite; drept ochi, Soarele si Luna; gura [ti-e] rug aprins si flacara ei încinge lumea toata.
20. Întinderea dintre pamânt si cer este cuprinsa de tine singur, ca si toate zarile; vazându-ti forma ta uluitoare si groaznica, cele trei lumi sunt cutremurate, o Mare Suflet.
21. Multimile de zei se îndreapta spre tine; unii speriati, cu mâinile împreunate rugator te preamaresc; spunând „Svasti”  multimile de Maharshi si de Siddha te lauda cu imnuri nenumarate.
22. Toti Rudra, Aditya, Vasu, Sadhya, Vishvedeva, cei doi Ashvini, Marutii, toti Ushmapa , Gandharva, Yaksha, Asura si Siddha, toti te preamaresc uluiti.
23. Privindu-ti forma ta imensa, cu multe guri si ochi, o tu cel cu bratul mare, cu multe brate, coapse si picioare, cu multe pântece, cu multi colti îngrozitori, lumile sunt cutremurate; la fel si eu.
24. Privindu-te pe tine, care atingi cerul, luminat de nenumarate culori, cu gura larg cascata, cu uriasii ochi aprinsi, cutremurat în adâncul fiintei [mele] nu-mi capat stapânirea si linistea, o Vishnu.
25. Privind coltii tai îngrozitori si gurile tale ca focul Timpului de Apoi , nu [mai] stiu [unde-s] zarile, nu-mi gasesc loc de aparare; îndurare Stapâne al zeilor, adapost al lumii!
26. Si toti acesti fii ai lui Dhritarashtra împreuna cu multimea regilor pamânteni, Bhishma, Drona si fiul lui Suta cu capeteniile noastre de osti,
27. Se îndreapta în graba spre gurile tale înfioratoare, cu dinti îngrozitori; unii, prinsi între dinti, se vad cu testele sfarâmate.
28. Precum valurile cele multe ale fluviilor curg numai spre ocean, asa si eroii din lumea oamenilor intra în gurile tale care arunca flacari.
29. Precum spre flacara aprinsa fluturii merg în graba, la pieire, asa merge în graba si omenirea spre gurile tale, la pieire.
30. Pe toti oamenii de pretutindeni îi lingi, mistuindu-i cu flacarile gurii tale; razele tale fierbinti ard întreaga lume, umplând-o de stralucire, o Vishnu.
31. Spune-mi cine esti Tu, forma îngrozitoare? Plecaciune Tie, Stapâne al zeilor, îndurare! Vreau sa te cunosc pe tine, obârsie, ca nu-ti înteleg caile.

Bhagavat a spus:
32. Eu sunt Timpul [atot]puternic , distrugator de lumi, pus în miscare aici spre a trage lumea înapoi ; chiar fara tine, ei tot nu vor [mai] fi, luptatori orânduiti în armate dusmane.
33. Ridica-te deci, dobândeste gloria; învingându-ti dusmanii, bucura-te de o domnie împlinita; ei sunt de dinainte doboriti de mine; tu fii doar unealta, o Savyasacin .
34. Pe Drona, Bhishma, Jayadratha, Karna ca si pe ceilalti osteni eroi doboriti de mine, doboara-i, nu sovai! Lupta! Vei învinge dusmanii în batalie.

Sanjaya a spus:
35. Auzind aceste vorbe ale lui Keshava, cel ce purta coroana, cu mâinile împreunate, tremurând, salutându-l din nou pe Krishna, i-a spus cu vorba întretaiata, înspaimântat, în prosternare:

Arjuna a spus:
36. Drept este, Hrishikesha, ca de gloria ta se bucura lumea si nazuieste la dragostea ta, ca [demonii] Rakshas, înspaimântati, fug în [cele patru] zari, ca multimea de Siddha ti se închina.
37. Si de ce nu s-ar închina, o Mare Suflet, întâiului faptuitor, mai mare chiar ca Brahman; Stapâne nesfârsit al zeilor, adapost al lumii, Tu esti indestructibil, Fiinta si Nefiinta si Cel de dincolo  [de ele].
38. Tu esti obârsia zeilor, Spiritul Începutului, Tu esti Supremul Orânduitor al acestei lumi, Tu esti Cel ce cunoaste si [tot tu] Cel ce trebuie cunoscut, Supremul Lacas; prin Tine este desfasurat Totul, o Forma nesfârsita!
39. Tu esti Vayu, Yama, Agni, Varuna, Luna, Prajapati, Tu esti Strabunul ; închinaciune Tie! De o mie de ori, si înca închinaciune, închinaciune Tie!
40. Închinaciune Tie de la Rasarit si de la Apus! Închinaciune Tie de pretutindeni, o Tu care esti Totul; putere nesfârsita, tarie nemasurata! Tu le împlinesti pe toate, si asa esti Totul.
41. Crezându-te un prieten pe care [poti] sa-l chemi, „o Krishna, o Yadava, o prietene”, necunoscator al maretiei Tale, din usurinta sau din prietesug,
42. De Te-am suparat cu gluma pe când mergeam, stateam, ne odihneam sau mâncam, fie singuri, o Achyuta, fie cu altii de fata, îti cer iertare, Tie celui de necuprins cu mintea.
43. Tatal lumii care se misca si nu se misca, Tu esti; Tu esti obiectul adorarii ei; esti învatatorul si mai mult decât învatatorul; Tu nu ai seaman, cum ar fi un altul mai presus de Tine? În cele trei lumi, esti putere fara seaman.
44. De aceea, plecându-mi trupul spre rugaciune, Te implor pe Tine, Stapâne preamarit; trebuie sa-mi ierti, precum tattl - fiului, prietenul - prietenului, cel drag - celei dragi.
45. Vazând cele nemaivazute înca, sunt înfiorat; mintea mi-e cutremurata de groaza; îndurare Stapân al zeilor, adapost al lumii! Arata-mi doar forma Ta, o zeule.
46. Cu coroana, cu ghioaga, cu disc în mina, doar asa vreau sa Te vad; fii [iar] cu forma Ta cu patru brate, o Tu cel cu o mie de brate, care iei toate formele.

Bhagavat a spus:
47. Din îndurare, o Arjuna, ti-am aratat prin puterea magiei mele forma-mi suprema facuta din lumina, întreaga, fara de sfârsit, cea a Începutului, de altul decât tine nevazuta înca.
48. Nici prin Vede, sacrificii, învatatura sau danii, si nici prin rituri sau asceze crunte, eu nu pot fi vazut în aceasta forma în lumea oamenilor de altul decât de tine, o erou [al neamului] Kuru.
49. Sa nu ai frica si mintea tulburata vazând aceasta forma a mea atât de îngrozitoare; fara spaima, cu inima voioasa, priveste din nou la aceasta forma a mea!

Sanjaya a spus:
50. Vorbindu-i astfel lui Arjuna, Vasudeva si-a aratat din nou forma lui; Marele Suflet l-a linistit pe cel speriat, revenind la forma lui blânda.

Arjuna a spus:
51. Vazându-ti aceasta forma omeneasca blânda o Janardana, acum mi-a revenit judecata, mi-am redobândit firea.

Bhagavat a spus:
52. Forma-mi cea greu de vazut, tu ai vazut-o; însasi zeii nazuiesc mereu s-o vada.
53. Nici prin Vede, nici prin asceza, nici prin danii si prin sacrificiu, eu nu pot fi vazut precum m-ai vazut tu.
54. Însa printr-o daruire unica, o Arjuna, eu pot fi cunoscut astfel, vazut cum sunt cu adevarat, si cuprins, o tu care-ti distrugi dusmanii.
55. Cel care savârseste faptele întru mine, ma are pe mine ca ultim scop, daruit mie, liber de înlantuire, fara ura pentru toate fiintele, acela merge la mine, o fiu al lui Pandu.

Yoga Întruchiparilor Divine

Yoga Întruchiparilor Divine
Bhagavat a spus:
1. Asculta mai departe, o tu cel cu bratul mare, înaltul meu cuvânt pe care ti-l rostesc tie, care mi-esti drag, spre binele tau.
2. Nici multimea zeilor, nici marii Rishi nu cunosc nasterea mea, caci eu sunt singura obârsie a zeilor si a marilor Rishi.
3. Cel care ma stie ca Marele Stapân Divin al Lumii, nenascut si fara de început, acela, netulburat printre muritori, se elibereaza de toate pacatele.

4. Gândire, Cunoastere, netulburare [a mintii], rabdare, adevar, stapânire de sine, liniste, fericire si durere, fiintare si nefiintare, frica si neânfricare,
5. Nevatamare, egalitate [a spiritului], multumire de sine, asceza, daruire, faima buna si rea, toate sunt numai de la mine, felurite stari ale fiintelor.
6. Din mine au luat fiinta, în vremea Începutului, cei sapte mari Rishi si cei patru Manu, nascuti din gândul meu; din ei [au luat fiinta] toate creaturile în lume.
7. Cel care cunoaste cu adevarat întruchiparile  si forta mea magica, acela se uneste [cu mine] printr-o yoga de neclintit; aceasta este neândoios.
8. Eu sunt obârsia Totului, de la mine porneste Totul; gândind asa, cei cu minte si simtire adânca, mi se daruiesc mie.
9. Cu gândul la mine, cu suflurile vitale plecate la mine , luminându-se unul pe celalalt, vorbindu-si despre mine sunt mereu multumiti si fericiti.
10. Celor mereu concentrati, care mi se daruiesc cu dragoste, le dau aceasta yoga a mintii (buddhiyoga) prin care ajung la mine.
11. Din îndurare pentru ei, eu, stând în adevarata [mea] Natura, distrug prin lampa stralucitoare a Cunoasterii întunecimea nascuta din necunoastere.

Arjuna a spus:
12. Tu esti supremul Brahman, lacasul si purificatorul suprem, Spiritul cel vesnic, cel ceresc, obârsia zeilor, cel nenascut, cel ce patrunde totul.
13. Asa ti-au spus toti Rishii, divinul Rishi Narada, Asita, Devala si Vyasa; chiar tu însuti mi-o spui.
14. Toate acestea le socotesc adevarate pentru ca mi le-ai spus tu, o Keshava, caci nici zeii, nici demonii Danava nu cunosc manifestarea ta.
15. Numai tu însuti te cunosti pe tine, o Spirite Suprem, Creator al fiintelor, Stapân al fiintelor, Zeu al zeilor, Stapân al lumii.
16. Trebuie sa-mi vorbesti pe de-a întregul despre divinele întruchipari ale Naturii tale, întruchipari prin care existi, patrunzând aceste lumi.
17. Cum as cunoaste, o yoghinule, chiar daca as medita mereu asupra ta, în care dintre formele existentei tale te-as putea cuprinde cu mintea, o Bhagavat?
18. Vorbeste mai mult, cu de-amanuntul, o Janardana, despre forta magica si întruchiparea [ta], caci nu ma satur ascultând nectarul nemuririi (amrita) [al vorbelor tale].

Bhagavat a spus:
19. Fie, îti voi vorbi despre divinele întruchipari ale fiintei mele, [numai] despre cele importante, o cel mai bun dintre Kauravi, caci întinderea mea este fara sfârsit.
20. Eu sunt Sinele, o Gudakesha, care salasluieste în inima tuturor fiintelor, eu sunt începutul, mijlocul si sfârsitul tuturor fiintelor.
21. Pentru zeii Aditya  eu sunt Vishnu; pentru luminatori, eu sunt Soarele stralucitor; eu sunt Marici  pentru Maruti , si Luna pentru stele.
22. Pentru Vede eu sunt Saman , pentru zei - Vasava , pentru simturi sunt simtul intern, si gândirea pentru fiinte.
23. Pentru zeii Rudra  eu sunt Shamkara , pentru demonii Yaksha si Rakshas eu sunt stapânul bogatiilor , pentru zeii Vasu eu sunt focul, pentru munti sunt Meru.
24. Sa stii, o fiu al lui Pritha, ca pentru preotii eu sunt cel dintâi - Brihaspati , - pentru conducatorii de osti sunt Skanda , pentru ape sunt oceanul.
25. Pentru marii Rishi, eu sunt Bhrigu , pentru cuvinte - silaba unica, pentru sacrificii eu sunt sacrificiul rugaciunii, pentru munti - Himalaya.
26. Pentru toti arborii sunt smochinul, Narada  - pentru divinii Rishi, Citraratha - pentru Gandharva , ascetul Kapila - pentru cei ce au atins desavârsirea [spirituala] .
27. Pentru cai, sa stii ca sunt Uccaihshravas , cel nascut din nectarul nemuririi (amrita); pentru elefantii regali sunt Airavata , pentru oameni - regele.
28. Pentru arme sunt fulgerul, pentru vaci - vaca dorintelor; eu sunt Kandarpa  ce da samânta vietii, pentru serpi eu sunt Vasuki .
29. Pentru Naga  sunt Ananta , pentru fiintele marii - Varuna, Aryaman  - pentru strabuni, Yama  - pentru stapâni.
30. Eu sunt Prahlada  pentru demonii Daitya, timpul - pentru cei ce tin numaratoarea , pentru animalele salbatice - leul, pentru pasari - fiul lui Vinata .
31. Eu sunt vântul pentru purificatori, Rama - pentru cei ce poarta arma, Makara  - pentru pesti, fiica lui Jahnu  - pentru apele curgatoare.
32. Creaturilor le sunt început, sfârsit si mijloc, o Arjuna; cunoasterilor eu le sunt Cunoasterea Sinelui Suprem, celor ce discuta [ân controversa] eu le sunt doctrina [adevarata].
33. Literelor le sunt A, cuvintelor compuse le sunt dvandva , eu sunt stapânul indestructibil, orânduitorul cu fata în toate partile.
34. Eu sunt si moartea care ia totul, si nasterea celor ce vor fi; între ce este femeiesc  eu sunt faima, frumusetea, vorba, tinerea de minte, întelepciunea, dârzenia si rabdarea,
35. Pentru Saman eu sunt Marele Saman, gayatri  - pentru metri, pentru luni - Margashirsha , anotimpurilor le sunt primavara.
36. Celor ce înseala eu le sunt jocul de noroc, celor puternici - puterea, eu sunt biruinta, eu sunt nesovairea, virtutea celor virtuosi.
37. Pentru Vrishni  eu sunt Vasudeva, pentru fiii lui Pandu - Dhananjaya, ascetilor le sunt Vyasa , poetilor (kavi) le sunt Ushanas  cel întelept.
38. Celor ce supun [pe altii] le sunt pedeapsa, doritorilor de marire le sunt priceperea politica, eu sunt tacerea tainelor, Cunoasterea celor ce cunosc.
39. Samânta tuturor fiintelor eu sunt, o Arjuna, caci nu exista fiinta miscatoare sau nemiscatoare care sa existe fara de mine.
40. Caci nu exista capat pentru întruchiparile mele divine, o tu cel ce-ti învingi dusmanii; aceasta este, rostita de mine pe scurt, întinderea întruchiparilor mele.
41. Orice fiinta aratoasa, frumoasa sau puternica, sa stii este puterea mea cuprinsa într-o farima.
42. Dar, la ce bun, o Arjuna, sa le stii pe toate acestea? Eu stau sprijinind întreaga aceasta lume cu o farâma [din mine].

Miracole - Minuni - de - Sfanta Parascheva

Din traditie avem povestiri de multe minuni savîrsite de Cuvioasa în anii dinaintea noastra, pe care nu s-a sîrguit cineva a le aduna si a le publica spre lauda lui Dumnezeu slavitorul sfintilor Sai; înca si în zilele noastre nu conteneste a face minuni celora ce cu credinta alearga la ea. Caci cîti neputinciosi au evlavie la sfintele moaste, alergînd cu credinta, sau din acoperamintele puse la capul cel sfînt al Cuvioasei luînd si purtînd, dobîndesc vindecare. Si la neploare sau alta nevoie mare, facînd litanie crestinii cu sfintele moaste, nu se lipsesc de cerere. Si si în patria ei Epivata, unde precum se zice casa ei parinteasca a fost prefacuta în biserica cu numele ei, si în Catedrala Mitropolitana de la Iasi, Cuvioasa face multe minuni pîna astazi.
Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este însasi preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindecarii de boli si al izbavirii de multe nevoi si primejdii. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare de toate tarile ortodoxe din Balcani. Ba si turcii se cucereau de minunile ce se faceau crestinilor, celor care îi cereau ajutorul cu credinta si evlavie.

O alta minune care a uimit Moldova si tara noastra a fost izbavirea fara nici o vatamare a moastelor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit în noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, în paraclisul manastiri Sfintii Trei Ierarhi, din Iasi. Caci, aprinzîndu-se de la un sfesnic catafalcul Cuvioasei, s-a topit argintul care îmbraca racla, dar lemnul si sfintele ei moaste, desi erau învaluite în jeratic, au ramas întregi si nevatamate spre întarirea credinciosilor si uimirea tuturor. Ca o marturie a acestei mari minuni, se pastreaza pîna astazi racla dogorita de foc, în care se aflau moastele Sfintei Parascheva. Îndata dupa aceasta minune, moastele Cuvioasei au fost stramutate în noua Catedrala Mitropolitana din apropiere.

În anul 1950, o studenta din Iasi s-a îmbolnavit de leucemie. Bolnava împreuna cu parintii ei au alergat la Sfînta Parascheva si cu multe lacrimi îi cereau ajutor si sanatate. Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare si Sfîntul Maslu, tînara s-a vindecat de aceasta boala fara leac si si-a continuat studiile.

O femeie dintr-un sat de lînga Iasi era greu bolnava. Fiind internata pentru operatie, s-a rugat mai întîi la Sfînta Parascheva, cerîndu-i, cu credinta si lacrimi, ajutor si vindecare. Timp de trei zile dupa internare i s-au facut toate analizele. La urma i-au spus medicii: "Femeie, du-te acasa ca nu ai nimic!"

367 de ani de la aducerea, la Iasi, a moastelor Sf. Cuv. Parascheva,ocrotitoarea Moldovei versus Sfînta Vineri la Sfînta Parascheva

367 de ani de la aducerea, la Iasi, a moastelor Sf. Cuv. Parascheva, ocrotitoarea Moldovei versus Sfînta Vineri la Sfînta Parascheva

367 de ani de la aducerea, la Iasi, a moastelor Sf. Cuv. Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Sfintele moaste au fost aduse la Iasi, in ziua de 13 iunie 1641, fiind primite de catre domnitorul Vasile Lupu. Moastele Sfintei Cuvioase Paracheva au fost asezate initial in biserica Manastirii ‘Sfintii Trei Ierarhi’, dupa care, in 1884, au fost asezate in paraclisul aceleeasi manastiri. In 1888, au fost depuse la Catedrala mitropolitana. Mai multe amanunte despre momentul de la 13 iunie 1641 ne-a oferit pr. Alexandru Barnea, profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox ‘Sf. Vasile cel Mare’ din Iasi: ‘Moastele Sf. Cuv. Parascheva au fost daruite de catre patriarhul ecumenic pentru binecuvantarea Moldovei. Racla cu moastele Sf. Cuv. Parascheva, in anul 1641, a fost adusa cu o corabie pe Marea Neagra, pana la Galati, insotita de trei mitropoliti greci. De la Galati au fost aduse la Iasi, fiind intampinate de domnitorul Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam si de episcopii de Roman si de Husi. Moastele Sf. Cuv. Parascheva au fost asezate in biserica Manastirii ‘Sf. Trei Ierarhi’, in ziua de 13 iunie 1641. Au ramas aici pana in 1888, cand, la 26 decembrie, a avut loc un incendiu, iar in 1889 au fost mutate in Catedrala mitropolitana din Iasi, unde se gasesc si astazi’.

De asemenea, parintele profesor Alexandru Barnea ne-a vorbit si despre importanta prezentei moastelor Sfintei Cuvioase Parascheva in zona Moldovei: ‘Este foarte important ca pamantul acesta al Moldovei este binecuvantat cu prezenta moastelor Sf. Cuv. Parascheva, atat pentru ajutorul pe care il acorda celor ce se roaga la ele, cat si pentru rolul pe care Biserica Ortodoxa din Moldova l-a avut in contextul veacului al XVII-lea, cand Marturisirile de credinta din acest veac au prins si capitala Moldovei intre marile centre de credinta ortodoxa’.

De la Sfînta Vineri la Sfînta Parascheva

Sarbatoarea Sfintei Vineri, tinuta cu mare dragoste în spatiul românesc, provine din cultul zeitei romane Venera (latinescul "venere" însemnînd "ziua saptamînii dedicata lui Venus"), nimeni alta decît zeita frumusetii si a dragostei.

Pîna în veacul al XIX-lea sarbatoarea era numita Vinerea Mare de toamna sau Vinerea celor 12 vineri, aceste denumiri folosindu-se chiar daca sarbatoarea cadea într-o marti. Auzindu-se de minunile savîrsite de moastele Sfintei Parascheva, aduse la Iasi în 1641, sarbatoarea a mai fost numita si Sfînta Vineri de la Iasi, extrem de rar spunîndu-se altadata ca pe 14 octombrie este sarbatoarea Sfintei Parascheva. În fond, nu e nimic gresit, din moment ce onomasticul grec "paraskevi" nu înseamna altceva decît ..."a cincea zi a saptamînii", adica vineri!

Sfînta sau Maica Vineri era personificarea zilei de vineri, aceasta zi, sub influenta crestinismului, devenind cea mai importanta zi a saptamînii, evident dupa duminica. Sub chipul sfintei se ascund doua personaje diametral opuse: o sfînta crestina, diurna, preponderent benefica, si una nocturna, cu precadere demonica (apropiata de Joimarita sau de Baba Cloanta); era socotita stapîna peste lumea femeilor, activitatile acestora, în special torsul, fiind riguros "controlate" de catre sfînta. Aparatoare a calatorilor, animalelor si pasarilor, Sfînta Vineri daruia, se zice, frumusete fetelor; aparea adesea în vis femeilor, spunîndu-le diverse leacuri babesti. Se pare ca pe vremuri era cea mai importanta divinitate a femeilor, cele maritate fiind sub protectia ei directa. Tocmai de aceea, în nici o vineri din an, inclusiv pe 14 octombrie, femeile nu aveau voie sa toarca, sa spele rufe sau sa prepare pîine. Se spune ca femeile care se încumetau la asa ceva erau orbite de catre Sfînta Vineri sau erau lasate vaduve, sfînta fiind... vaduva. Dintre celelalte activitati interzise amintim: spalatul pe cap (faceai viermi!), împrumutul din casa (seca sporul casei!), petrecerile si "amestecatura trupeasca"! În schimb, erau recomandate, mai ales în Vinerea Mare, descîntatul ("seaca puterea bolii si da îndarat") si dereticatul prin casa.

Îndeobste în Vinerea Mare se tinea, mai ales de catre femei, post, uneori facîndu-se si praznice, dîndu-se de pomana colaci si mere; prin unele locuri se alegeau turmele si se dadeau berbecii în oi, obicei numit "nunta oilor", fiind si zi de soroc pentru ciobani si pîndari. În general, oamenii nu lucrau „fiind rau de trasnet, de grindina, de boli de ochi si de cap". Despre femeile care îndrazneau sa coasa sau sa toarca pe 14 octombrie se credea ca vor face negi pe mîini. Multi oameni îsi întorceau carul cu protapul spre fundul ograzii, semn ca se apropia iarna, apoi plecau prin tîrguri pentru a-si cumpara îmbracaminte groasa, existînd credinta ca la Vinerea Mare îsi cumpara cojoc si Sfîntul Soare. Dimineata, ciobanii urmareau oile, sperînd ca vor sta împrastiate, semnul acesta indicînd o iarna blînda.

Asadar, în "spatele" Sfintei Parascheva se afla Sfînta Vineri din credintele românilor, popularitatea de care se bucura astazi Sfînta Parascheva datorîndu-se, în buna masura, si stramoasei sale mitice. Rezumînd, retinem doar ca Sfînta Parascheva de azi cumuleaza trasaturile unei stravechi divinitati a naturii, devenita ulterior zeita a dragostei, precum si elemente din cultul Maicii Domnului. Acestea, dar si minunile moastelor de la Iasi, i-au adus faima binecunoscuta!

Miracole

- Fiica unei doctorite de aici din Iasi a cazut la un examen si era amenintata sa ramâna repetenta. A venit mama ei la mine si mi-a spus necazul ei, desigur rugându-se Sfintei Paraschiva cu lacrimi. Doctorita mi-a facut mie mult bine. Am rugat-o si eu pe Sfânta Paraschiva s-o ajute, s-o scoata din acest necaz spunându-i: "Tu stii, Sfânta Paraschiva, cât de mult m-a ajutat doctorita pe mine, te rog ajut-o si tu pe ea, ca eu nu pot". Noaptea am visat-o pe Sfânta Paraschiva, care mi-a spus: "Si ce datoare sunt eu doctoritei, daca te-a ajutat pe tine? Dar hai sa fie cum vrei tu!" Si a continuat: "Eu îti trimit pe fiul tau, care-i prieten cu profesorul fetei, sa vorbeasca el cu profesorul s-o mai examineze o data, iar eu o voi ajuta la examen". Peste doua zile a venit baiatul meu de la Bucuresti - nechemat -, a aranjat toate si fata a luat examenul si a trecut în anul trei.

- O fata farmacista foarte cuminte, având 32 de ani, tot voia sa se casatoreasca. Prin mine a dat rugaciuni la Sfânta Paraschiva si la 1 ianuarie 1968 a facut cunostinta cu un doctor vaduv. Acela începe s-o curteze, dar ceva serios nu spunea. Apoi o lasa si se duce la altele. Ea, disperata, tot vine si mi se plânge, iar eu îi spun: "Sa continuam cu rugaciuni la Cuvioasa Paraschiva".

Si într-o duminica, pe neasteptate, vine doctorul la familia fetei si o cere în casatorie. Peste zece zile s-a facut nunta si sunt fericiti.

-. În anul 1968, prin luna martie, într-o dimineata, Parintele Staret loanichie din Sfânta Mitropolie se apropie de mine si-mi spune, aratând spre o doamna: "Vezi, doamna aceea a venit din Bulgaria si nu stie româneste, matale stii ruseste, încearca sa vorbesti ruseste cu ea sa vedem ce doreste - daca stie si ea ruseste", într-adevar, doamna stia ruseste. S-a bucurat ca poate sa-si spuna durerea ei si plângând mi-a povestit ca are un singur baiat, care a ajuns la facultate în anul doi si subit a înnebunit, dar într-o forma asa de grava ca-1 tine într-o cusca.

Ea întotdeauna a fost credincioasa, în schimb sotul ei este un ateu si întotdeauna îl blestema pe copilul lui si înjura pe Dumnezeu. Ea mereu se ducea la biserica, rugându-se cu lacrimi pentru copilul ei. într-o noapte viseaza o femeie înalta, îmbracata în negru, care-i spune: "Daca vrei sa fie sanatos copilul tau, sa vii la mine". Femeia n-a întrebat-o unde sa mearga si cine este aceea pe care a visat-o.

Peste vreo doua luni iarasi viseaza aceeasi femeie care-i spune acelasi lucru ca prima data. Atunci ea o întreaba: "Dar cine esti si unde sa ma duc?". Ea a raspuns: "Sunt Sfânta Paraschiva din Iasi!"

Doamna din Bulgaria locuia chiar în capitala tarii - Sofia. Imediat s-a dus la ambasada si, capatând pasaportul, a venit la Sfânta Paraschiva. M-a întrebat ce sa faca, cum s-o roage pe Sfânta Paraschiva pentru fiul ei? Am învatat-o, a dat pomelnic pentru un an de zile, asta din proprie initiativa. Toata ziua nu s-a dezlipit de la sfânta racla pâna seara, apoi a plecat.

Dupa un an a venit cu mama ei de 90 de ani sa-i multumeasca Sfintei Paraschiva ca baiatul ei s-a facut complet sanatos si continua studiile la facultate.

- O femeie care a lucrat multi ani în Sfânta Mitropolie mi-a povestit ca o durea un picior tare rau. Ea s-a rugat mereu la Sfânta Paraschiva sa-i aline durerea, într-o noapte a visat pe Sfânta Paraschiva care s-a atins de piciorul ei si i-a spus: "Acuma n-are sa te mai doara". Si, într-adevar, asa a fost.

- O femeie a venit la Sfânta Paraschiva cu rugaciuni pentru sotul ei care a fost condamnat la zece ani de închisoare. Dupa doi ani s-a întors acasa. Ea a venit si a multumit Cuvioasei Paraschiva.