Bhagavad - Gita - Yoga Faptei

Bhagavad - Gita - Yoga Faptei
Arjuna a spus:
1. Daca, o Janardana, socotesti cunosterea mai buna decât fapta (karman), atunci de ce ma silesti la aceasta fapta îngrozitoare, o Keshava?
2. Cu vorbe amestecate îmi tulburi mintea; spune-mi [doar] una singura, prin care, hotarându-ma, as alege ce e mai bine.
Bhagavat a spus:
3. Dupa cum ti-am spus si înainte, o tu cel fara de pata, în aceasta lume exista doua cai: cea a scolii Samkhya cu yoga cunoasterii si cea a scolii Yoga cu yoga faptei.

4. Nu prin abtinerea de la fapte ajunge omul la nefaptuire (naishkarmya) si nici prin renuntare la lume nu se capata desavârsirea [spirituala] (siddhi).
5. Nimeni, niciodata, nu sta macar o clipa fara sa savârseasca fapte, caci savârseste fapte fara sa vrea, prin Tendintele (guna) nascute din Natura (prakriti).
6. Cel care stapânindu-si organele de actiune sta [nemiscat, dar] îsi readuce în minte obiectele simturilor cu fiinta tulburata, aceluia i se spune prefacut.
7. Cel care stapânindu-si simturile cu mintea, o Arjuna, trece la yoga faptei (karmayoga) prin organele de actiune, desprins, acesta se deosebeste [de ceilalti].
8. Savârseste faptele prescrise! Fapta este mai buna decât nefaptuirea; n-ai reusi sa-ti pastrezi nici trupul lipsindu-te de fapta.
9. În afara celor savârsite pentru sacrificiu, restul faptelor înlantuiesc lumea; în acest scop, îndeplineste fapta, o fiu al lui Kunti, eliberat de legaturi [fata de ea].
10. În vremea Începutului, Prajapati creind fiintele o data cu sacrificiile, a spus: „Înmultiti-va prin acesta; acesta sa va fie vaca ce îndeplineste dorintele”.
11. Prin el sa-i tineti în viata pe zei, [iar] zeii sa va tina în viata pe voi; sustinându-va unii pe altii, veti dobândi binele suprem.
12. Zeii, tinuti în viata prin sacrificiu, va vor da bucuriile dorite; cel ce are parte de cele date de acestia, fara sa le dea [ân schimb ceva], acela este un hot.
13. Cei buni, care se hranesc din ramasitele sacrificiului, se elibereaza de toate pacatele; au parte de impuritate rituala si sunt pacatosi cei care gatesc numai pentru ei.
14. Din hrana se nasc fiintele; din ploaie - hrana; din sacrificiu se naste ploaia; sacrificiul ia fiinta din rit.
15. Sa stii ca ritul ia fiinta din Brahman; Brahman ia fiinta din Cel Indestructibil (akshara); de aceea, Brahman cel Atotpatrunzator este fixat de-a pururi în sacrificiu.
16. Asa a fost pusa în miscare roata; cel care nu o face sa se învârteasca [mai departe] aici [pe pamânt], acela traieste zadarnic, nemernic dedat simturilor.
17. Însa omul care se bucura numai de Sine, care gaseste multumire numai în Sine, care îsi gaseste linistea în Sine, acela nu [mai] are nimic de facut.
18. Acela nu-si afla un sprijin în ce este facut sau nu este facut aici [pe pamânt]; si din toate fiintele, nu depinde de niciuna, pentru nimic.
19. Savârseste deci fapta ce trebuie facuta, mereu desprins [de ea], caci omul care faptuieste desprins ajunge la culme.
20. Caci prin fapte au obtinut Janaka si ceilalti desavârsirea; tu trebuie sa faptuiesti privind numai la binele oamenilor.
21. Cum se poarta cel din frunte asa se poarta si ceilalti oameni; canoanele pe care si le face el sunt urmate si de lume.
22. Pentru mine, o fiu al lui Pritha, nu [mai] exista nimic de înfaptuit în cele trei lumi, nimic nedobândit care sa trebuiasca a fi dobândit, si totusi ma aflu în actiune.
23. Daca eu nu m-as afla tot timpul neobosit în actiune, toti oamenii, o fiu al lui Pritha, mi-ar urma calea.
24. Aceste lumi ar pieri daca eu nu [mi]-as îndeplini fapta; as fi cel care face haos, as duce la pieire fiintele.
25. Precum cei nestiutori faptuiesc legati de fapte, o Bharata, tot asa cel întelept dorind binele oamenilor [faptuieste] desprins [de ele].
26. Cel întelept sa nu tulbure mintea celor nestiutori legati de fapta; sa se dedea tuturor faptelor, fiind concentrat când le îndeplineste.
27. Toate faptele se îndeplinesc de catre Tendintele (guna) Naturii (prakriti); cel cu Sinele tulburat de Eu gândeste: „faptuitorul sunt eu”.
28. Însa, o tu cel cu bratul mare, cel care cunoaste adevarul asupra deosebirii [Sinelui] de Tendinte (guna) si fapte, gândind „Tendintele actioneaza asupra Tendintelor” acela nu este legat [de fapte].
29. Cei tulburati de Tendintele (guna) Naturii (prakriti) se leaga de actiunea Tendintelor; pe acesti nefericiti care nu cunosc totul, cel atotcunoscator sa nu-i sminteasca.
30. Încredintindu-mi mie toate faptele, cu mintea la Sinele Suprem (adhyatman), fiind fara dorinte si lipsit de [gândul] „al meu”, lupta, scapat de zbuciumul îndoielii.
31. Oamenii care urmeaza aceasta învatatura eterna a mea, cu credinta si fara sa cârteasca, aceia se elibereaza de fapte;
32. Însa aceia care cârtind împotriva-mi, nu-mi urmeaza învatatura, sa stii ca sunt gresiti în tot ce stiu, fara minte, pieriti.
33. Chiar si înteleptul se poarta dupa cum îi este firea lui; fiintele îsi urmeaza firea; ce o va tine în loc?
34. În obiectul oricarui simt se afla patima si ura; sa nu între sub stapânirea lor; acestea doua sunt dusmanii lui.
35. Legea proprie (svadharma), [chiar] cu lipsuri, este mai buna decât Legea altuia, chiar cu grija respectata; este mai bine sa pieri în Legea ta proprie; Legea altuia este periculoasa.

Arjuna a spus:
36. De cine-i stapânit omul când savârseste pacatul, desi nu-l doreste, o Varshneya, de parca-i tras cu forta?

Bhagavat a spus:
37. Aceasta este fie dorinta, aceasta este fie ura, nascuta fiecare din Tendinta rajas, marele devorator, marele rau; sa stii ca aceasta este dusmanul aici [pe pamânt].
38. Precum focul este învaluit în fum, oglinda - de pete, embrionul - de învelisurile sale, tot asa si aceasta [cunoastere] este învaluita de aceasta [Tendinta].
39. Ascunsa este cunoasterea celui întelept de catre acest vesnic dusman, care sub forma dorintei, o fiu al lui Kunti, este un foc greu de stins.
40. Locasul sau sunt simturile, simtul intern si mintea; prin acestea el tulbura pe cel întrupat, ascunzând Cunoasterea.
41. De aceea tu, cel [puternic ca un] taur [printre] oameni, o Bharata, stapânindu-ti dintru început simturile, ucide-l pe cel rau, pe cel care distruge Cunoasterea si întelegerea.
42. Simturile sunt socotite deasupra [obiectelor lor]; deasupra simturilor este simtul intern; deasupra simtului intern este mintea; deasupra mintii este acesta [Sinele].
43. Cugetând la cel care este deasupra mintii, sprijinindu-te pe Sinele [tau] ucide, o tu cel cu bratul mare, dusmanul de care cu greu te apropii, a carui forma este dorinta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu