Bhagavad - Gita - Yoga Cunoasteri si a Faptei

Bhagavad - Gita - Yoga Cunoasteri si a Faptei
1. Aceasta yoga nepieritoare i-am explicat-o lui Vivasvat, Vivasvat i-a transmis-o lui Manu, si Manu lui Ikshvaku.
2. Astfel au cunoscut-o, capatata de la unul la altul, marii Rishi, o tu care-ti distrugi dusmanii; aceasta yoga s-a pierdut aici [pe pamânt], prin marea scurgere a vremii.
3. Chiar aceasta yoga din vremea Începutului ti-am explicat-o astazi tie; îmi esti credincios si prieten; aceasta este taina suprema.

Arjuna a spus:
4. Tu te-ai nascut mai în urma; Vivasvat s-a nascut mai înainte; cum as putea întelege ca tu ai explicat la început?

Bhagavat a spus:
5. Multe sunt nasterile mele anterioare [ca] si ale tale, o Arjuna; eu le cunosc pe acestea toate, tu [ânsa] nu, o tu care-ti distrugi dusmanii.
6. Desi sunt nenascut, etern din fire, Stapânul divin al fiintelor, trecând peste natura mea [neschimbata], ma renasc [totusi] prin propria mea forta magica (maya).
7. Ori de cite ori Legea slabeste, o Bharata, si se intareste nelegiuirea, atunci eu ma creez [cu trup].
8. Pentru salvarea celor buni si distrugerea celor rai, pentru statornicirea Legii, ma nasc din yuga în yuga.
9. Cel care cunoaste cu adevarat nasterea si fapta mea divina, când îsi paraseste trupul, nu merge spre o noua nastere; el vine la mine, o Arjuna.
10. Desprinsi de pasiune, frica si ura, de o fiinta cu mine, cu sprijin în mine, purificati prin aceasta Cunoastere, multi au ajuns la firea mea.
11. Eu fac parte fiecaruia dupa cum se apropie de mine; oamenii urmeaza, oricum, calea mea, o fiu al lui Pritha.
12. Cei care doresc reusita în fapte, aici [pe pamânt], sacrifica zeilor; reusita adusa de sacrificiu vine repede, în lumea oamenilor.
13. Cele patru caste au fost create de mine, impartite dupa Tendintele (guna) si datoriile lor; desi eu sunt faptuitorul acestora, sa stii totusi ca sunt neclintitul nefaptuitor.
14. Faptele [mele] nu se prind de mine, nu doresc fructul faptei; cel care ma cunoaste asa, nu este înlantuit de faptele [lui].
15. Astfel savirseau faptele, stiind aceasta, strabunii tai dornici de mântuire; deci savârseste fapta asa cum a fost facuta, înainte, de strabuni.
16. „Ce este fapta, ce este nefaptuirea?” Aici chiar înteleptii sunt incurcati. Îti voi dezvalui ce este fapta si cunoscând-o te vei elibera de rau.
17. Trebuie sa întelegi ce este fapta [rânduita], sa întelegi ce este fapta oprita, sa întelegi ce este nefaptuirea; mersul faptei este de necuprins cu mintea.
18. Cel care vede în fapta nefaptuirea si în nefaptuire fapta, acela este un întelept între oameni, acela este yoghin [si totusi] savârseste pe de-a întregul fapta.
19. Despre cel ce trece la orice fapta, fara dorinta si hotarire, ale carui fapte sunt arse de focul Cunoasterii, despre el, cei luminati spun ca este un întelept.
20. Parasind fructul faptelor, mereu multumit, liber chiar daca a trecut la fapta, acela nu savârseste nimic.
21. Fara dorinti, cu mintea si trupul stapânite, parasind orice bun lumesc, savirsind faptele numai cu trupul, nu-si atrage nici un pacat.
22. Multumit cu ce-i aduce întimplarea, trecut dincolo de dualitate, lipsit de simtaminte egoiste, acelasi în reusita si nereusita, chiar faptuind, nu este legat.
23. Pentru cel desprins de legaturi, eliberat, cu mintea fixata în Cunoastere, care faptuieste pentru a sacrifica, fapta se sterge în întregime.
24. Brahman este aducerea ofrandei, Brahman este ofranda jertfita de Brahman în focul lui Brahman; cel care mediteaza la sacrificiul lui Brahman, trebuie sa între în Brahman.
25. Unii yoghini aduc sacrificiu zeilor; altii sacrifica în focul lui Brahman, sacrificiul prin sacrificiu.
26. Unii sacrifica simturile, incepind cu auzul, în focul stapânirii de sine; altii sacrifica obiectele simturilor, incepind cu sunetul, în focul simturilor.
27. Unii sacrifica toate activitatile simturilor si ale suflurilor vitale (prana) în focul stapânirii de sine aprins de Cunoastere.
28. Unii asceti care tin legaminte [aspre] fac sacrificiul bunurilor materiale, sacrificiul ascezei, sacrificiul yoga si sacrificiul Cunoasterii si al recitarii Vedelor.
29. Altii sacrifica suflul expirator (prana) în suflul inspirator (apana), oprind miscarea expiratiei si inspiratiei, nazuind la stapânirea suflurilor (pranayama).
30. Altii, care se abtin de la mincare, sacrifica suflurile vitale în suflurile vitale; toti acesti cunoscatori ai sacrificiului au pacatele sterse prin sacrificiu.
31. Cei care se hranesc cu nectarul nemuririi (amrita), ramasita a sacrificiului, merg în Brahman cel etern; cel care nu sacrifica nu are parte de lumea aceasta; cum [ar avea parte] de cealalta, o tu cel mai bun dintre Kuru?
32. Astfel, sacrificiile împlinite în gura lui Brahman sunt felurite; cunoaste-le ca fiind nascute din fapta; cunoscând aceasta, te vei elibera.
33. Sacrificiul Cunoasterii este mai bun decât cel material, o tu care-ti distrugi dusmanii; toate faptele se desavirsesc în întregime în Cunoastere.
34. Sa stii ca prin supunere respectuoasa, întrebari lamuritoare si slujindu-i pe cei care vad adevarul si au Cunoasterea, ei ti-o vor dezvalui [si tie].
35. Aflind-o, nu vei mai cadea din nou în tulburare, o fiu al lui Pandu; toate fiintele le vei vedea în Sinele [tau] si deci, în mine.
36. Chiar de-ai fi cel mai pacatos dintre toti pacatosii, vei trece dincolo de toata aceasta suferinta, cu corabia Cunoasterii.
37. Precum focul aprins face cenusa din vreascuri, asa si focul Cunoasterii face din toate faptele cenusa.
38. Nu exista aici [pe pamânt] un instrument purificator asemanator Cunoasterii; pe aceasta o gaseste singur, în Sinea lui, cu timpul, cel desavârsit în yoga.
39. Cel cu credinta dobândeste Cunoasterea, nazuind spre ea cu simturile stapânite; dobândind Cunoasterea, ajunge repede la pacea suprema.
40. Cel lipsit de Cunoastere si credinta, cu îndoiala în suflet, piere; cel cu îndoiala în suflet nu are parte nici de lumea aceasta, nici de cealalta si nici de fericire.
41. Pe cel stapân al Sinelui, care prin yoga a renuntat la fapte, si prin Cunoastere si-a taiat îndoiala, [pe acela] o Dhananjaya, faptele nu-l [mai] înlantuiesc.
42. De aceea, taind cu sabia Cunoasterii Sinelui îndoiala din inima, nascuta din necunoastere, îndreapta-te spre yoga, si ridica-te, o Bharata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu