Bhagavad - Gita - Yoga Concentrarii

Bhagavad - Gita - Yoga Concentrarii
Bhagavat a spus:
1. Cel care îndeplineste fapta ce trebuie îndeplinita fara sa tina seama de fructul faptei, acela este [cu adevarat] ascet si yoghin; si nu acela care nu întretine focul [sacrificiului] si nu îndeplineste riturile.
2. Sa stii ca cea careia i se spune renuntare este yoga, o fiu al lui Pandu; caci nimeni nu devine yoghin fara sa renunte la dorinta .
3. Pentru ascetul doritor sa se inalte la yoga, instrumentul de îndeplinire este fapta; pentru cel care a ajuns la yoga, instrumentul de împlinire este renuntarea.

4. Se spune despre cel care a renuntat la toate dorintele ca a ajuns la yoga [numai] atunci când nu este legat de obiectele simturilor si de fapte.
5. Sa-si ridice singur Sinele, sa nu-si doboare Sinele; Sinele este cu adevarat prietenul trupului; numai Sinele este dusmanul trupului .
6. Sinele este prietenul trupului pentru cel care s-a învins pe sine, însa pentru cel care nu-i [stapân pe] sine se poarta ca un dusman în dusmanie.
7. Numai Sinele celui care s-a învins pe sine este absorbit în meditatie, [nepasator] la cald sau frig, fericire sau durere, cinstire sau dispret.
8. Yoghinului al carui Sine se bucura de Cunoastere si întelegere, neclintit , cu simturile învinse, [privind] la fel la un bulgare de pamânt, o piatra sau aur - i se spune ca este unit.
9. Cel cu spiritul egal, când se afla între binevoitori, prieteni, dusmani, straini indiferenti, oameni de ocara, rude, virtuosi sau pacatosi, acela se deosebeste [de ceilalti oameni].
10. Yoghinul sa-si uneasca Sinele, stând deoparte, singur, stapânindu-si tot ce este gând, fara dorinte si fara bunuri lumesti,
11. Statornicându-si singur, într-un loc curat, o asezare tare, nici prea inalta, nici prea joasa, acoperita cu o pinza, piele de caprioara sau iarba kusha,
12. Asezindu-se acolo, fixindu-si mintea asupra unui singur punct, cu activitatea simturilor si gândirii stapânite, sa practice yoga pentru purificarea Sinelui.
13. Acelasi, neclintit, tinind nemiscate corpul, capul si gitul, atintind privirea spre virful nasului, fara sa priveasca în spatiu,
14. Cel care s-a potolit pe sine, lipsit de frica, care tine legamintul castitatii, stapânindu-si mintea, cu gândul la mine, unit, asezat, avându-ma drept ultim scop,
15. Yoghinul care se uneste astfel mereu, cu mintea stapânita, ajunge la pace, la stingerea (nirvana) suprema, care este în mine.
16. Yoga nu este pentru cel care maninca prea mult, nici pentu cel care nu maninca deloc, nici pentru cel care doarme prea mult si nici pentru cel [mereu] treaz, o Arjuna.
17. Yoga care distruge suferinta este pentru cel cumpanit în hrana si zabava, cumpanit în gesturi si în fapte, cumpanit în somn si veghe.
18. Când gândirea, stapânita, fara dorinti, eliberata de toate pasiunile, se fixeaza în Sine, atunci se spune ca omul este unit [ân yoga].
19. „Ca flacara ce nu se clinteste la adapost de vânt”—aceasta este asemuirea [facuta] yoghinului cu gândirea stapânita, care practica yoga Sinelui.
20. Atunci când gândirea se opreste, respinsa de exercitiul yoga, si când îsi priveste Sinele, gaseste multumirea în Sinele [sau],
21. Atunci când cunoaste fericirea fara de sfârsit, de dincolo de simturi, ce-i de cuprins [doar] cu mintea, si în acesta [o data] statornicit, nu se [mai] departeaza de la adevarul,
22. Pe care, dobândindu-l, nu mai socoate alt bun mai presus de el; în acesta [o data] stabilit, nici o durere, oricit de mare, nu-l [mai] urneste.
23. Cea denumita yoga trebuie cunoscuta ca desfacere a legaturii cu durerea; aceasta yoga trebuie practicata cu hotarire si fara descurajare.
24. Parasind complet toate pasiunile nascute din dorinta , stapânind complet cu simtul intern totalitatea simturilor,
25. Putin cite putin sa se opreasca cu mintea sustinuta prin hotarire, cu simtul intern fixat în Sinele [sau], fara sa se gândeasca la ceva.
26. Oricând simtul intern s-ar arata nelinistit sau nestatornic, totdeauna, stapanindu-l, sa fie adus la supunere în Sine.
27. Pe yoghinul cu simtul intern potolit, cu pasiunile potolite, neintinat, devenit [una cu] Brahman, îl patrunde fericirea suprema.
28. Yoghinul care este unit astfel mereu, neintinat, obtine cu usurinta fericirea nesfârsita de a-l atinge pe Brahman.
29. Cel cu Sinele unit prin yoga vede Sinele în toate fiintele si toate fiintele în Sinele [sau]; el priveste pretutindeni la fel.
30. Cel care pretutindeni ma vede pe mine, si toate le vede în mine, acela nu-i pierdut pentru mine si nici eu nu-s pierdut pentru el .
31. Cel care nazuieste spre unitate ma adora în toate fiintele; oriunde s-ar afla acest yoghin, în mine se afla.
32. Cel care, prin asemuire cu Sinele, priveste pretutindeni la fel , fie ca este fericire sau suferinta, acela este socotit, o Arjuna, yoghinul cel mai desavârsit.

Arjuna a spus:
33. Aceasta yoga pe care mi-ai dezvaluit-o ca egalitate [a spiritului], o Madhusudana, eu nu o vad ca o stare stabila, din cauza ca exista neliniste.
34. [Caci] mintea, o Krishna, este nelinistita, agitata, puternica, indaratnica; socot ca ea este tot asa de greu de stapânit ca si vântul.

Bhagavat a spus:
35. Fara îndoiala, o tu cel cu bratul mare, mintea este greu de infrinat si nelinistita, dar ea poate fi supusa, o fiu al lui Kunti, prin exercitiu repetat  si renuntare.
36. Yoga este greu de dobândit pentru cel ce nu-i stapân pe sine; acesta este gândul meu; ea este cu putinta pentru cel care se stapâneste si se supune pe sine printr-un mijloc potrivit.

Arjuna a spus:
37. Cel care nu-i ascet si cauta credinta, dar se indeparteaza cu mintea de yoga, nedobândind desavârsirea în yoga, pe ce drum apuca, o Krishna?
38. Lipsit de amândoua , nu se destrama, o tu cel cu bratul mare, ca un nor în furtuna, fara sprijin si ratacit în drumul spre Brahman?
39. Trebuie sa-mi curmi pe de-a întregul aceasta îndoiala, o Krishna; decât tine nimeni altul nu este în stare s-o curme.

Bhagavat a spus:
40. O fiu al lui Pritha, pentru el nu exista pierzanie nici în lumea aceasta, nici în cealalta, caci cel ce face binele, dragul meu, nu merge nicicum pe calea cea grea.
41. Dobindind lumile celor cu fapte merituoase, [si] locuindu-le ani fara sir, cel lipsit de yoga se naste [din nou] într-o familie cinstita si de vaza.
42. Sau poate, chiar se naste într-o familie de întelepti yoghini, [caci] o nastere ca aceasta este cea mai grea de dobândit în aceasta lume.
43. Acolo îsi redobândeste concentrarea mintii din întruparea anterioara si se straduieste si mai mult pentru desavârsirea spirituala, o bucurie a neamului Kuru.
44. Exercitiile repetate din trecut îl duc mai departe, chiar fara vrerea lui; cine doreste sa cunoasca yoga trece dincolo de Brahman-Cuvântul .
45. Yoghinul care prin staruinta [a ajuns] stapân pe sine, curatat de pacate, desavârsit prin numeroase nasteri, ajunge la conditia suprema.
46. Yoghinul este deasupra ascetilor si este socotit chiar deasupra celor care au Cunoasterea; yoghinul este deasupra celor care îndeplinesc riturile; de aceea, fii yoghin, o Arjuna.
47. Dântre toti yoghinii, cel care, venit la mine cu Sinele interior, mi se daruieste cu credinta, acela este socotit de mine ca [fiind] cel mai unit în yoga.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu