BHAGAVAD-GITA -Descumpatarea lui Arjuna

Descumpatarea lui Arjuna
Dhritarashtra a spus:
1. Ce au facut, Sanjaya, ai mei si fiii lui Pandu, adunati gata de lupta, în Câmpia Legii, în Kurukshetra?
Sanjaya a spus:
2. Dupa ce a vazut armata fiilor lui Pandu, desfasurata în linie de bataie, regele Duryodhana apropiindu-se de învatatorul [sau] a rostit cuvintele:
3. Priveste, învatatorule, marea armata a fiilor lui Pandu, desfasurata în linie de bataie de catre priceputul tau discipol, fiul lui Drupada.

4. Acolo sunt viteji, mari arcasi de seama lui Arjuna si Bhima, în batalie: Yuyudhana, Virata si Drupada cu carul [sau] mare,
5. Dhrishtaketu, Cekitana si puternicul rege din Kashi, Purujit, Kuntibhoja si regele Shaibya cel [puternic ca un] taur [printre] oameni.
6. Si Yudhamanyu cel îndraznet si Uttamaujas cel puternic, fiul lui Subhadra si fiii lui Draupadi, toti cu care mari.
7. Cunoaste-i pe cei mai de seama dintre ai nostri, tu primul între cei de doua ori nascuti; ca sa-i stii, ti-i voi numi pe acesti conducatori ai oastei mele:
8. Tu [ânsuti] si Bhishma si Karna si Kripa, învingatori în batalii, Ashvatthaman si Vikarna, precum si fiul lui Somadatta,
9. Si multi alti eroi care au renuntat la viata pentru mine, cu felurite arme de atac, îndemânatici în lupta.
10. Putina este oastea noastra, aflata în seama lui Bhishma, multa este oastea lor, aflata în seama lui Bhima.
11. Oriunde ati fi, toate mariile voastre, fiecare din locul în care sta, doar pe Bhishma sa-l pazeasca.
12. Spre bucuria acestuia, cel mai batrân din [neamul] Kuru, strabunul cel voinic, dând un racnet puternic ca de leu, a suflat în scoica.
13. Atunci, scoicile si tobele mari, tobele mici, trompetele mari rasunara deodata; vuietul a fost clocotitor.
14. Atunci, în marele lor car tras de cai albi, Madhava si Pandava, suflara în scoicile lor divine.
15. Hrishikesha [a suflat] în [scoica] Pancajanya, Dhananjaya în Devadatta si Vrikodara cel crunt în fapte, în marea scoica Paundra.
16. Regele Judhishthira, fiul lui Kunti [a suflat] în Anantavijaya, Nakula si Sahadeva în Sughosha si Manipushpaka.
17. Marele arcas din Kashi si marele razboinic Shikhandin, Dhrishtadiumna si Virata si neânvinsul Satyaki,
18. Drupada, fiii lui Drupadi si regele Saubhadra cu bratul mare, din toate partile, o rege, faceau sa sune fiecare scoica sa.
19. Sunetul tumultuos a sfâsiat inimile celor ai lui Dhritarashtra, facând sa rasune cerul si pamântul.
20. Atunci, vazându-i pe cei ai lui Dhritarashtra gata [de lupta], Pandava, al carui steag purta o maimuta [ca semn], când sa înceapa lupta, ridicându-si arcul,
21. Îi spuse, o rege, aceste vorbe lui Hrishikesha: „Opreste-mi carul meu, o Acyuta, între cele doua osti,
22. Ca sa-i vad aliniati si dornici de lupta pe cei cu care mi-e dat sa ma lupt în aceasta batalie ce se stârneste.
23. Pe cei strânsi aici, îi vad dornici sa se lupte, dornici sa faca în lupta placul netrebnicului fiu al lui Dhritarashtra. ”
24. La aceste cuvinte ale lui Gudakesha, o Bharata, Hrishikesha oprind între cele doua armate carul neântrecut,
25. În fata lui Bhishma, Drona si a tuturor regilor, spuse: „O, fiu al lui Pritha, priveste-i adunati pe toti acestia din nemul lui Kuru.”
26. Fiul lui Pritha zari atunci cum stateau în ambele osti, parinti, strabuni, învatatori, unchi, frati, copii, nepoti si ortaci, socri si prieteni.
27. Fiul lui Kunti vazându-si toate rudele aliniate, în descumpanire, vorbi îndurerat:

Arjuna a spus:
28. Privindu-mi neamul, o Krishna, adunat dornic de a se bate, mi se înmoaie picioarele, gura mi se usuca.
29. Prin trup îmi trece un fior, mi se ridica parul, [arcul] Gandiva îmi scapa din mâna si pielea îmi arde;
30. Nu ma pot tine pe picioare, mintea mi se risipeste, iar semnele, o Keshava, le vad potrivnice;
31. Si nu vad la ce-ar fi bun sa-mi ucid rudele în batalie; nu doresc izbinda, o Krishna, nici domnia si nici placerile.
32. La ce ne este buna domnia, o Govinda, la ce ne sunt bune bucuriile sau [chiar] viata?
33. Cei pentru care dorim domnia, bucuriile si placerile, iata-i, stând [gata de] lupta, renuntând la viata si la avutii;
34. Învatatori, parinti, fii, precum si bunici, unchi, socri, nepoti, cumnati si rubedenii,
35. Pe acestia nu vreau sa-i omor, de-ar fi sa ma omoare ei, o Madhusudana, nici pentru domnia celor trei lumi; darami-te pentru cea a pamântului?
36. Ce bucurie am avea, o Janardana, ucigându-i pe cei ai lui Dhritarashtra? Pacatul ar cadea pe noi, ucigând acesti nelegiuiti înarmati.
37. De aceea, noi nu putem ucide pe cei ai lui Dhritarashtra, care ne sunt rude; ucigându-ne rudele, cum am putea fi fericiti, o Madhava?
38. Chiar daca acestia nu vad, cu mintea prada pasiunii, pacatul de a-ti distruge familia si pacatul de a ataca prietenul,
39. Cum sa nu stim noi sa ne oprim de la acest pacat, o Janardana, noi care cunoastem ce-i pacatul de a-ti distruge familia?
40. Familia fiind distrusa, pier Legile eterne ale familiei; pierind Legea, faradelegea pune stapânire pe întreaga familie.
41. Când stapâneste faradelegea, o Krishna, femeile se depraveaza; depravarea femeilor, o Varshneya, duce la amestecul castelor.
42. Acest amestec aduce infernul, nu numai pentru cel ce-si ucide familia, dar chiar pentru familie: strabunii lipsiti de ritul turtelor (pinda) si al apei cad [ân infern].
43. Prin aceste pacate ale celor ce ucid familia, care produc amestecul castelor, sunt rasturnate legile eterne ale castei si ale familiei.
44. Celor care strica legile familiei, o Janardana, infernul le este lacasul orânduit; asa am aflat.
45. Vai, eram hotarâti sa facem un mare pacat când ne pregateam sa ne ucidem familia de dragul placerilor si al domniei.
46. Mi-ar fi mai bine daca, fara sa ma opun, si neânarmat, cei ai lui Dhritarashtra m-ar ucide cu arma în mâna.

Sanjaya a spus:
47. Vorbind astfel, Arjuna, în plina batalie, s-a asezat în car, lasând [sa-i cada] arcul si sagetile, cu inima cuprinsa de mâhnire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu