Bors magic – Bors de primavara

Denumire: Bors magic cu smantana Delikat 40 gr

Categorii de produse: Mancaruri instant

Borsul magic compozitie: “maltodextrina din porumb 21%, grasime vegetala, zer pudra, acidifianti (acid citric E330, acid lactic E270, citrat trisodic E331), faina de grâu 7,5%, smântâna pudra 5%, potentiator de aroma (monosodiu glutamat E621), zahar, condimente (radacina de leustean, seminte de telina), patrunjel frunze 1%, agent de îngrosare (guma de guar E412), maltodextrina din cartofi, ulei vegetal, arome”.

Printre efectele sale putem enumera dureri de cap, greturi, varsaturi, ameteli, palpitatii, oboseala. Mai mult, este unul dintre cele mai folosite ingrediente la ora actuala, asa încât în organismul nostru intra o cantitate suficient de mare de E621.

Bors de primavara

Ingrediente:
2-3 gulii
1 legatura morcovi noi
2-3 fire ceapa
300 g cartofi noi
60-100 g faina
1-2 oua
Bors Magic cu tarhon

Mod de preparare:
Cureti legumele, le speli, le tai marunt si le pui la fiert in apa cu sare. Dupa ce au fiert, torni in supa turnateii pregatiti asa: din faina, oua, putina apa sau smantana. Prepari o compozitie ca o smantana moale. Faci un cornet de hartie pe care-l umpli cu aceasta compozitie si apesi deasupra vasului cu supa, care trebuie sa fiarba in clocot. Lasi 6-10 minute sa fiarba. Cand iei vasul de pe foc, dupa 10-20 de minute, adaugi Bors Magic cu tarhon.

The Best Of David Copperfield (Part 3)

Experimentul secolului sau sfârsitul lumii , Apocalipsa a fost amanata

I

Purtatorul de cuvant al Organizatiei Europene de Cercetare Nucleara (CERN) a declarat ca LHC a fost oprit pentru doua luni, transmit agentiile internationale de stiri.

“A avut loc un incident în timpul unui test. Un element al dispozitivului va trebui reparat”, a declarat purtatorul de cuvânt James Gillies.

II

Banc

Experimentul din Elvetia a esuat deoarece un grup de romani a furat 1,3 kilometri de tunel in care se aflau cei 20 de protoni. Din pacate viteza cu care au actionat romanii a fost netsuperioara vitezei protonilor …. )))

Yoga tainei regesti

Bhagavad a spus:

1. Îti voi dezvalui tie, care esti nezeflemitor, Cunosterea cea mai tainica, împreuna cu întelegerea; cunoscând-o, te vei elibera de nefericire.
2. Aceasta stiinta regeasca, acesta taina regeasca este supremul purificator; ea poate fi înteleasa direct, este legiuita, usor de îndeplinit, neclintita.
3. Oamenii care nu cred în aceasta Lege, o tu cel care-ti distrugi dusmanii, nedobândindu-ma, reiau calea mortii si a renasterii (samsara).
4. Întreaga aceasta lume este desfasurata de mine [care sunt] forma nemanifestata; în mine stau toate fiintele, si nu eu stau în ele.
5. Si [totusi] fiintele nu stau în mine; priveste la unirea mea divina! Sânt sustinator al fiintelor, fara sa stau în ele; prin Sinele meu exista toate fiintele.
6. Precum marele si vesnicul vânt, ce bântuie pretutindeni, se afla în spatiu, sa stii, tot asa se spune ca toate fiintele stau în mine .
7. Toate fiintele, o fiu al lui Kunti, se întoarc în Natura mea, la sfârsit de kalpa; la început de kalpa le creez din nou .
8. Sprijinindu-ma pe propria mea Natura, creez mereu din nou acesta multime a fiintelor, de nevoie, prin forta Naturii.
9. Si aceste fapte nu ma leaga, o Dhananjaya; eu ramin ca un strain, nelegat de aceste fapte.
10. Prin mine si prin grija mea, Natura faureste tot ce se misca si nu se misca; prin acesta cauza, o fiu al lui Kunti, lumea este pusa în miscare.
11. Cei cu mintea tulburata, nu ma pretuiesc sub forma mea umana, ei nu cunosc existenta mea suprema, de Mare Stapân Divin al tuturor fiintelor.
12. Zadarnice le sunt sperantele, zadarnice faptele, zadarnica le este stiinta celor ce si-au pierdut mintea; ei capata natura obscura a demonilor Rakshas si Asura.
13. Însa oamenii cu sufletul mare (mahatman), care au sprijin în mine, care nu au alt gând, o fiu al lui Pritha, au parte de Natura mea divina, cunoscându-l pe Cel Neclintit, Obârsia existentelor (bhutadi).
14. Glorificându-ma mereu, înfrânându-se credinciosi legamintelor , închinindu-mi-se, ma adora cu daruire, mereu concentrati.
15. Altii care sacrifica, ma adora prin sacrificiul cunoasterii, ca unitate, ca felurita individualizare, pe mine Cel cu fata în toate partile.
16. Eu sunt stradania sacrificiului , eu sunt sacrificiul, eu sunt ofranda adusa strabunilor, eu sunt iarba magica, eu sunt mantra , eu sunt untul sacrificiului, eu sunt focul, eu sunt jertfa.
17. Eu sunt tatal acestei lumi, muma, orânduitorul, strabunul, ceea ce trebuie cunoscut, mijlocul de purificare, silaba [sacra] AUM , Rik, Saman si Yajus ,
18. Calea, sustinatorul, stapânul, martorul, popasul, salasul, prietenul, începutul si nimicirea [lumii], locul, asezarea, saminta, Cel Neclintit.
19. Eu dau caldura, opresc si dau drumul ploilor; eu sunt nemurirea si moartea, si tot eu sunt, o Arjuna, Fiinta si Nefiinta.
20. Cei cu întreita stiinta [a Vedelor], bautori ai Somei , curatati de pacate, nazuind la starea cereasca, ma cinstesc cu jertfe; acestia, intrând în lumea sfânta a celui ce este stapân peste zei , au parte de bucuriile ceresti ale zeilor.
21. Acestia, împartasindu-se din marea bucurie a lumii cerului, dupa trecerea [perioadei de rasplata a] meritului, ei intra în lumea muritoare; astfel, urmând Legea întreitei cunoasteri, supusi dorintelor, dobândesc aceasta ducere si întoarcere .
22. Celor care ma adora gândindu-se la mine si nu la altul, acestor oameni mereu concentrati le vin într-ajutor.
23. Chiar cei care, daruiti altor divinitati, sacrifica patrunsi de credinta, chiar aceia, o fiu al lui Kunti, [tot] mie îmi sacrifica, [desi] nu dupa cum este rânduit.
24. Eu sunt cel care are parte de toate sacrificiile si numai eu sunt stapânul lor; deoarece ei nu ma recunosc asa cum sunt, acestia se pierd.
25. Cei care slujesc zeilor merg la zei; cei care slujesc strabunilor merg la strabuni; la demoni merg cei care sacrifica demonilor; dar cei ce-mi sacrifica, la mine vin.
26. Daca cu dragoste mi se da o frunza, o floare, un fruct, sau apa, eu ma bucur de aceste ofrande ale iubirii pioase ale celui smerit .
27. Tot ceea ce faci, manânci, sacrifici, daruiesti sau înduri ca asceza, o fiu al lui Kunti, fa-le ca [ofranda] pentru mine.
28. Astfel, te vei elibera de înlantuirea faptelor si de fructul lor, bun sau rau; cu fiinta concentrata în yoga si renuntari, eliberat, la mine vei veni.
29. Eu sunt la fel pentru toate fiintele; pentru mine nu-i [nimeni] pe care sa-l plac sau sa-l urasc; cei care mi se daruiesc cu dragoste se afla în mine, si eu ma aflu în ei.
30. Chiar un om rau, de mi se daruieste cu o dragoste exclusiva, trebuie socotit ca om bun ; hotaririle lui sunt drepte;
31. Curând devine virtuos, si ajunge la pacea eterna; sa stii, fiu al lui Kunti, cel care mi se daruieste nu piere.
32. O fiu al lui Pritha, cei care îsi iau sprijin în mine, chiar de-ar fi [nascuti] dintr-o matca a pacatului , de-ar fi femei, vaishya  si chiar shudra , acestia ajung la conditia suprema.
33. Cu atât mai mult, brahmanii merituosi, Rishii de neam regesc ce mi se daruiesc; deoarece ai dobândit aceasta lume trecatoare si nefericita, daruieste-mi-te.
34. Fii cu gândul la mine, daruit mie, sacrifica-mi si cinsteste-ma; la mine vei ajunge concentrându-te astfel, avându-ma pe mine drept ultim scop.

Versuri – Pisicuta pis-pis-pis

Pisicuta pis-pis-pis
Te-am visat azi noapte-n vis
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam

Dara tu te-ai suparat,
Pe obraz m-ai zgariat
Pisicuta, draga mea
De ce esti atat de rea?

Nu sunt rea, dar sunt micuta
Ia sa-ti mai dau o labuta

Cand pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa!

Pisicuta noastra hoata
a facut o boroboata.
In camara a intrat,
pe furis, si a furat
o bucata de friptura.
Mama n-o stia ca fura.
O stia foarte cuminte.
Dar de-acuma inainte
vai de blana ei tarcata
cand o mai fura vreodata.

Bancuri Pisicuta

- Pisicuta mea ! Comoara mea !
- Sunt în dormitor , dragule ! -
- Mai taci din gura ! Cautam pisica .

David Copperfield – Levitation

Yoga Salvarii in Brahman

Arjuna a spus:

1. Ce este Brahman? Ce este Sinele suprem? Ce este ritul, o tu cel mai bun dintre oameni? Ce se întelege prin esenta fiintelor, ce se numeste esenta zeilor?
2. Ce este esenta sacrificiului, si cum [e cu putinta] aici în acest corp, o Madhusudana? Cum poti fi cunoscut Tu, în clipa plecarii [din lumea aceasta] de cei stapâni pe sine?

Bhagavat a spus:

3. Indestructibilul este supremul Brahman; Natura proprie  este numita Sinele suprem; Creatia care aduce la viata fiintele este numita sacrificiu.
4. Ca esenta a fiintelor, [eu sunt] existenta pieritoare; ca esenta a zeilor, [eu sunt] Spiritul; ca esenta a sacrificiului, eu sunt chiar cel în trupul de acum, o tu cel mai bun dintre cei întrupati.
5. Cel care, în clipa sfârsitului, ma are în gând si pleaca eliberându-se de corp, acela merge la mine; despre aceasta nu este îndoiala.
6. Cel care are în gând o anumita existenta în clipa sfârsitului când paraseste corpul, spre ea merge, o fiu al lui Kunti, chemat în viata de acea existenta .
7. De aceea, tot timpul gândeste-te la mine si lupta; cu simtul intern si mintea atintite spre mine, la mine vei veni fara îndoiala.
8. Cel care mediteaza la supremul Spirit divin, o fiu al lui Pritha, cu gândirea concentrata în exercitiul yoga, fara sa rataceasca în alta parte, ajunge la El.
9. Cel care îsi aminteste de Poetul  Începutului, Stapânul mai subtil decât atomul, care a orânduit Totul, a carui forma nu poate fi gândita, de culoarea soarelui de dincolo de tenebre ,
10. Cel care-i în clipa plecarii [din lumea aceasta], cu simtul intern neclintit, unit prin daruire si prin puterea [data de] yoga, adunându-si suflul vital între cele doua sprâncene, acela ajunge la supremul Spirit divin.
11. Tarâmul despre care cunoscatorii Vedei spun ca este indestructibil, în care intra ascetii lipsiti de pasiuni, pentru care cei ce-l doresc se pastreza casti , ti-l voi dezvalui pe scurt.
12. Stapânindu-si toate portile , respingându-si simtul intern în inima, aducându-si suflul vital în cap, practicând concentratia yoga,
13. Cel care plecând [din lumea aceasta] îsi paraseste corpul rostind silaba [sacra] AUM care este Brahman, purtându-ma în gând, acela merge spre conditia suprema.
14. Pentru yoghinul mereu concentrat, care nu-i cu mintea la altceva, care se gândeste mereu la mine, neântrerupt, o fiu al lui Pritha, eu sunt usor de dobândit.
15. Cei cu sufletul mare (mahatman) ajunsi la suprema desavârsire, venind la mine, nu mai au parte de renastere, pieritor loc al durerii.
16. Începând cu cea a lui Brahman, o Arjuna, toate lumile revin la noi existente; însa când se vine la mine, o fiu al lui Kunti, nu mai exista renastere.
17. Cei care stiu ca ziua lui Brahman tine pina la o mie de yuga, si ca noaptea lui se sfirseste dupa o mie de yuga, aceia sunt oamenii care stiu [ce-i] ziua si noaptea.
18. Din Cel Nemanifestat se nasc toate cele manifestate, la venirea zilei; la venirea noptii, se topesc în Cel numit Nemanifestat.
19. Tot asa si multimea fiintelor, dupa ce a tot existat, se topeste la venirea noptii; la venirea zilei, fara vrere, o fiu al lui Pritha, ea renaste .
20. Însa dincolo de acest Nemanifestat, exista o alta existenta, nemanifestata, eterna, care nu piere atunci când toate fiintele pier.
21. „Cel Nemanifestat”, „Cel Indestructibil”, asa i se spune; este numit conditia suprema; cei care-l dobândesc nu se mai întorc; acesta este lacasul meu suprem.
22. Acest Spirit suprem, o fiu al lui Pritha, se dobândeste printr-o exclusiva daruire; în El stau toate fiintele, de El a fost desfasurat  acest Tot.
23. Îti voi spune care este clipa când yoghinii morti pleaca pentru a se întoarce sau a nu se mai întoarce, o tu cel [puternic ca un] taur [printre] Bharata .
24. [Când este] foc, stralucire, zi, jumatatea luminoasa a lunii, rastimpul celor sase luni cât soarele urca spre miazanoapte, oamenii morti atunci, care-l cunosc pe Brahman, merg la Brahman.
25. [Când este] fum, noapte, jumatatea întunecata a lunii, rastimpul celor sase luni când soarele coboara spre miazazi, atunci yoghinul dobândind „lumina lunii”, renaste.
26. Cele doua cai, cea luminoasa si cea întunecata, sunt socotite drept [cai] eterne ale lumii; pe una se merge fara întoarcere, pe cealalta se vine înapoi.
27. Yoghinul care cunoaste amândoua drumurile nu se rataceste nicând; de aceea, o Arjuna, în orice clipa, fii concentrat în yoga.
28. Ceea ce este aratat ca rasplata a meritului în [studiul] Vedelor, în sacrificii, în asceza, în danii, este întrecut de yoghinul care stie aceasta; el merge spre locul suprem al Începutului.

Yoga Cunoasterii si a Intelegerii

Bhagavat a spus:

1. Tu, care ai mintea unita cu mine, care practici yoga, care ai sprijinul în mine, asculta, o fiu al lui Pritha, cum ma vei cunoaste, fara îndoiala, în întregime.

2. Îti voi dezvalui, în întregime, aceasta Cunoastere împreuna cu întelegerea, pe care, aflind-o, nu mai ramine nimic altceva de cunoscut aici [ân lumea aceasta].

3. Dântre mii de oameni, cite unul doar se infrineaza pentru desavârsirea spirituala; [iar] dintre cei care se infrineaza pentru desavârsirea spirituala cite unul doar ma cunoaste cu adevarat.

4. Pamintul, Apa, Focul, Vintul, Eterul, Simtul intern, Mintea si Eul sunt cele opt parti diferite ale Naturii mele.

5. Aceasta este Natura mea inferioara; Natura mea superioara însa, sa stii, este alta; ea este, o tu cel cu bratul mare, Sinele individual (jivabhuta) care tine aceasta lume

6. Sa stii, ea este matca tuturor fiintelor; originea, ca si nimicirea întregii lumi, eu sunt.

7. Dincolo de mine nu exista altceva, o Dhananjaya; în mine sunt însailate toate, ca sirul de perle pe fir.

8. Eu sunt, o fiu al lui Kunti, gustul din apa, lumina din Soare si Luna, silaba [sfânta] OM din toate Vedele, sunetul din spatiu, ce-i omenesc în oameni.

9. Eu sunt mirosul bun al pamântului, stralucirea din foc, viata din toate fiintele, asceza din toti ascetii.

10. Saminta vesnica a tuturor fiintelor eu sunt, sa stii, o fiu al lui Pritha; eu sunt întelegerea celor care cunosc, si stralucirea celor straluciti eu sunt.

11. Si [tot] eu sunt puterea dezbarata de dorinta si patima; eu sunt în fiinte iubirea care nu calca Legea, o tu cel [puternic ca un] taur [printre] Bharata.

12. Toate starile [celor trei Tendinte], sattva, rajas si tamas, sa stii, pleaca de la mine; nu eu sunt în ele, ci ele sunt în mine.

13. Toata aceasta lume cu mintea tulburata de starile alcatuite din cele trei Tendinte nu ma recunoaste pe mine, care sunt dincolo de ele, neclintit

14. Caci este greu de trecut dincolo de aceasta iluzie (maya) divina a mea, alcatuita din Tendinte; numai cei ce vin la mine trec de aceasta iluzie

15. Nu la mine vin facatorii de rele, cu mintea tulburata, oamenii cei josnici; cu Cunoasterea smulsa de iluzie, ei tin de starea demonica

16. De patru feluri sunt facatorii de bine care mi se daruiesc, o Arjuna, tu [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata: napastuitul, cel care nazuieste la Cunoastere, cel care nazuieste la binele lumesc si cel care poseda Cunoasterea.

17. Dântre acestia, cel care poseda Cunoasterea, în veci unit, se deosebeste [de ceilalti] printr-o daruire unica; cel care poseda Cunoasterea ma iubeste la nesfirsire, si eu îl iubesc pe el.

18. Acestia sunt de pret cu totii, însa pe cel care poseda Cunoasterea îl socotesc ca pe mine insumi; cu Sinele unit, el îmi este devotat mie [care îi sunt] conditia suprema.

19. La capatul multor renasteri, cel care poseda Cunoasterea ajunge la mine, spunindu-si: „Vasudeva este Totul”. Acest suflet mare (mahatman) este greu de gasit.

20. Cei a caror Cunoastere este smulsa de diverse pasiuni merg spre alte divinitati; urmind felurite rinduieli, îsi urmeaza natura lor propri

21. Oricare ar fi forma [divinitatilor] pe care fiecare adorator doreste sa o venereze cu credinta, eu sunt cel care pune în fiecine acea credinta neclintita.

22. Unit prin acea credinta, el urmareste imbunare a acestei [divinitati] si-si atinge dorintele; cel care i le implineste [ânsa], eu sunt.

23. Rasplata celor putini la minte nu este eterna; cei care sacrifica zeilor merg la zei, însa cei care mi se daruiesc mie, la mine vi

24. Cei fara minte ma cred [ca eu sunt] Cel Nemanifestat intrat în starea de manifestare; ei nu cunosc natura mea superioara neclintita, suprema.

25. Invaluit de iluzia produsa de magia [mea], eu nu sunt revelat tuturor; aceasta lume, cu mintea tulburata, nu ma recunoaste ca nenascut si neclintit.

26. Eu stiu, o Arjuna, fiintele care au fost, care sunt si care vor fi; pe mine însa nu ma stie nimeni.

27. Tulburarea dualitatii, nascuta din dorinta si ura, o Bharata, duce în ratacire toate fiintele [chiar] de la nasterea [lor], o tu cel care-ti distrugi dusmanii.

28. Cei cu fapte merituoase, ale caror pacate sunt terminate, eliberati de tulburarea dualitatii, mi se daruiesc cu credinta nestramutata.

29. Cei care, pentru a se elibera de batrânete si moarte, cauta sprijin în mine si se infrineaza, aceia îl cunosc pe de-a întregul pe acest Brahman, Sinele suprem, cunosc ritul în întregime.

30. Cei care ma cunosc ca esenta a fiintelor (adhibhuta), a zeilor (adhidaiva) si a sacrificiului (adhiyajna), având gândirea concentrata, ma cunosc chiar în clipa plecarii [din viata

Yoga Cunoasterii si a Intelegerii - Cartea a saptea numita