Halloween - mituri

Crezi in superstitii? Sau crezi ca sunt niste prostii, carora stramosii nostri le dadeau crezare, din nestiinta? Oricum ar fi, superstitiile de Halloween sunt interesante si haioase. In apropierea sarbatorii de Halloween, oamenii tind sa devina mult mai superstitiosi ca de obicei. Exista numeroase superstitii si mituri in care unii oameni cred cu tarie.

Iata cateva dintre superstitiile care dau fiori reci de Halloween:

Daca in noaptea de Halloween auzi pasi in urma ta, nu te intoarce, s-ar putea ca Moartea sa fie in spatele tau. Daca te intorci, inseamna ca in curand vei muri.
Fetele care duc o lumanare la un rau sau apa, pot vedea in aceasta noapte chipul celui sortit;
Fetele care duc la un rau intr-un vas un ou spart, pot vedea nu numai chipul celui sortit, dar si cum vor arata viitorii copii;
Daca un liliac a intrat in casa, e semn ca aceea casa este bantuita si fantomele au lasat liliacul sa intre in casa.
Daca un liliac isi face aparitia devreme si este foarte jucaus, inseamna ca va fi vreme frumoasa;

Daca un liliac inconjoara o casa de trei ori, e semn de moarte;
Cel care in noaptea de Halloween va coji un mar si va avea cea mai lunga si continua coaja, va avea o viata lunga.
Daca arunci in spate coaja marului, initiala care se va forma in urma caderii, va fi initiala viitoarei perechi;
Daca ajungi la o intersectie si asculti vantul, vei afla cele mai importante lucruri care ti se vor intampla in urmatoarele 12 luni;
O persoana care este nascuta de Halloween poate vedea si vorbi cu spiritele;

Pentru ca spiritele sa nu patrunda in casa ta de Halloween, trebuie sa ingropi in fata usii, oase sau o poza a unui animal;
Daca vezi un paianjen, acesta ar putea fi spiritul unei persoane iubite care te vegheaza;
Daca flacara unei lumanari de face albastra dintr-o data, inseamna ca un spirit este prin apropiere;
Daca bati in lemn, ghinionul va fugi de tine;
O alta superstitie e cea legata de pisica neagra. O vorba veche spune ca acestea aduc ghinion. Stramosii credeau ca pisica neagra este o incarnarea a diavolului. In evul mediu, de Paste, pisicile negre erau arse. In schimb, in Marea Britanie, pisicile albe sunt cele care aduc ghinion.

Daca in noaptea de Halloween cei purta hainele pe dos si vei merge cu spatele, la miezul noptii vei vedea o vrajitoare pe cer.
In Marea Brtianie, pentru a vedea daca o femeie este sau nu vrajitoare, era aruncata in apa. Daca plutea, cu siguranta ca era vrajitoare. Daca se ineca, nu era vrajitoare.

Guvernul Mondial umbra Masoneriei?

Francmasoneria este o organizatie fraterna. Membrii sai sunt uniti de idealuri comune de natura atat morala cat si metafizica, si, in majoritatea ramificatiilor, de credinta intr-o Fiinta Suprema. Potrivit lucrarii The New Encyclopedia Britannica, Francmasoneria este cea mai vasta societate secreta din lume.

In istoria masoneriei se vorbeste de doua linii de baza: cea franceza - Marele Orient al Frantei cu sediul la Paris si cea britanica - Ritul de York cu sediul la Londra. Prima dintre ele a dat nastere masoneriilor de pe continent, generand astfel doua importante linii secundare care la randul lor s-au individualizat si au generat alte loji nationale in tarile Europei: masoneria italiana si cea germana.
A doua linie principala, cea nascuta in insulele britanice - numita si masoneria albastra a generat lojile de peste ocean sau din afara continentului: SUA, Canada si Japonia (pentru a controla Extremul Orient). Masoneria rusa are un statut aparte, la constituirea ei contribuind ambele rituri, si cel francez si cel englez.

Fratia contagiaza nume de seama din toate domeniile: scriitori, printre care Voltaire, Oscar Wilde sau Goethe, compozitori, precum Mozart si Beethoven, industriasi precum Henry Ford, demnitari de talia lui Theodore Roosevelt, George Washington sau Winston Churchill, si revolutionari precum Simon Bolivar si Giuseppe Garibaldi.

Numeroase organizatii mondiale sunt suspectate ca facand parte din elita masonica: Comisia Trilaterala, Grupul Bilderberg sau Consiliul Relatiilor Externe.
Grupului celor mai puternic industrializate state din lume sau G8 primeste cele mai multe acuze in acest sens din cauza denumirii.
Litera G din numele "G8" reprezinta prima litera a cuvantului grup. Litera G simbolizeaza, insa, masoneria, asa cum se vede pe toate emblemele masonice. Astfel, G8 semnifica din perspectiva unor analisti si "Cele 8 masonerii", cele mai puternice si influente din lume.

Nimeni nu mai poate contesta faptul ca masoneria sustine globalizarea. Se doreste astfel, ca suprematia lumii sa fie in mana unui grup de initiati, deasupra unor interese nationale sau de rasa. Ramane sa se decida daca este bine sau nu.

Istoria masoneriei române

Primul mason român a fost Anton Maria del Chiaro, care a fost, mai întâi, secretar al domnitorului Constantin Brâncoveanu, apoi secretar al lui Constantin Mavrocordat si a înfiintat o loja masonica la Galati (1734) si apoi una la Iasi. Însusi Mavrocordat ajutând la punerea bazelor lojei de la Iasi, numita "Moldova" unde au activat oameni de cultura a României de atunci: Leon Geuca (episcop de Husi), Iordache Cantacuzino, spatarul Ionita Cuza, caimacanul Sandu Sturza si multi altii. De asemenea Dimitrie Cantemir, istoric, filozof dar mai ales luptator pentru independenta Tarilor Române, a activat în rândurile masoneriei. De asemenea Horea si Closca ce au condus rascoala ce a dus la desfiintarea iobagiei au fost masoni, precum si Tudor Vladimirescu, ce a impus masoneriei ca scop în România, dupa asuprirea revoltei începute de el, reconstituirea vechii Dacii.
Dupa anul 1859 masoneria Româna cunoaste o adevarata înflorire odata cu reusita Unire a Principatelor, sub un alt mason, Alexandru Ioan Cuza. Apoi România este din nou ajutata de masonerie prin aducerea domnitorului Carol I si prin suportul acordat de tarile europene dupa razboiul din 1877. De mentionat ca în anul 1878 este înfiintat Marele Orient al României, ce se transforma în anul 1881 în Marea Loja Nationala din România(M.L.NR.).

Anul 1937
În anul 1937 Francmasoneria se gasea pe culmile ei, sub conducerea Domnului I. Pangal. Dar în adevar, Biserica Ortodoxa Româna (B.O.R.) considera "modestia" cu care masonii se implicau în politica, în ciuda negatiei ca ei ar fi politicieni, un pic suspicioasa si cam deplasata. Astfel, Înalt Prea Sfintitul Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului întemeiaza "Studiu asupra Francmasoneriei" aprobat de Sfântul Sinod în 11 Martie 1937 prin care se ataca direct masoneria. D-l Pangal, încearca sa evite dizolvarea M.L.N.R. prin falsa diviziune dintre primele 3 grade, conduse de Domnul Mihail Sadoveanu, si restul masoneriei, lucru imposibil, odata ce primele 3 grade sunt cele mai loiale gradului 33. Aceasta diviziune nu este acceptata de B.O.R. si prin acelasi "Studiu..." stârneste pe buna dreptate mânia Regelui Carol II a carui scaun era atacat de ideologia masoneriei ce îsi îngrosa progresiv rândurile. Astfel, capitulând D-l Pangal, împreuna cu mari masoni, prezinta Înalt Prea Fericitului Parintelui Miron Patriarhul de atunci, actul de auto dizolvare al M.L.N.R. pe data de 25 Februarie 1937.


Perioada Comunista
Activitatea este reluata la sfârsitul anului 1944 cu autorizatia Comisiei Aliate de Control si cu acceptul B.O.R. (ce nu mai era sustinuta de coroana). Aceasta activitate este si de mai scurta durata, Masoneria fiind înlaturata de Comunism, o parte din masoni fiind închisi, altii fugind în Franta sau Israel, unde încearca o reconstructie a Masoneriei Române în Exil.


Caderea Comunismului
În 1989, Grande Oriente d'Italia, primeste îndatorirea de a redeschide Masoneria Regulara Româna. Autoritatile de atunci, simt mirosul dulce al Masonerie si accepta redeschiderea ei, asa cum se cuvine într-un stat democratic. Astfel a fost înfiintata în 1990 Loja Regulara din România, "Concordia", prima din Europa de Est. Se constituie o a doua loja, "Delta Dunarii", la 30 Aprilie 1992, in timp ce mai multe loji de etnie straina fuzioneaza intre ele. La 24 Aprilie 1993, cele trei fuzioneaza, recreând Marea Loja Nationala din România (M.L.N.R.)


Ultimul Act
În anul 2000 România cunostea 2 Ordine Românesti si anume Marea Loja Nationala din România si Marea Loja Nationala Unita din România (M.L.N.U.R.), dar prin eforturi de ambele parti la 15 Iulie 2000 se semneaza protocolul de fuziune dintre cele doua, formând Marea Loja Nationala din România, protocol semnat subit amenintarea excluderii Ordinului din România din toate organismele internationale, ce ar fi adus cu sine la o decadere inimaginabila pe plan politic a României.
Astazi masoneria româna este într-o continua dezvoltare, mai ales deoarece B.O.R. a trecut la o lupta pasiva, incomodata de politica deista a Presedintelui României, Ion Iliescu. Dar, desi pe plan national B.O.R. lupta pentru educarea crestina a tinerilor, totusi politica actuala se bazeaza pe sintagma: "Francmasoneria este una din cele mai importante carti de vizita a unei natiuni", lucru care ne duce la o dilema, ori mai marii masoneriei se lauda degeaba ori masoneria are si alte laturi pe care noi nu le cunoastem..

Halloween - istoric si semnificatii

Pare o sarbatoare pagana prin manifestari, si totusi a fost acceptata de biserica. Noi am luat-o de la americani, si totusi radacinile ei sunt europene. Este vorba despre povestea noptii de Halloween:

Celtii, care traiau acum 2000 de ani in zona care acum acoperita de Irlanda, Regatul Unit si nordul Frantei, sarbatoreau Anul Nou pe data de 1 noiembrie. Aceasta zi marca sfarsitul verii si al recoltei si inceputul iernii, anotimpul asociat deseori cu moartea. Celtii credeau ca in noaptea dinaintea Anului Nou limita dintre taramul celor morti si lumea lor devine neclara si ca fantomele celor decedati se intorc sa bantuie pamantul, creand probleme si stricand recoltele. Tocmai de aceea, in noaptea de 31 octombrie, ei sarbatoreau Samhain, un festival pentru care construiau rugi sacri pe care faceau sacrificii zeitatilor sub forma de grane sau animale.

In timpul celebrarii, celtii purtau costume in general facute din piele si capete de animale. Cand sarbatoarea lua sfarsit, ei foloseau focul de la rugii de sacrificiu pentru a-si aprinde focurile stinse mai devreme in aceasi seara. Scopul era acela de a-i proteja pe parcursul iernii care urma. Probabil de aici a venit ulterior ideea dovlecilor luminati din interior.

Ulterior cucerii romane, Samhain-ul celtic a fost combinat cu doua sarbatori de origine romana: Feralia, o zi la sfarsitul lui octombrie, in care romanii isi comemorau mortii si festivalul in care o onorau pe Pomona, zeita romana a fructelor si a copacilor.

In secolul VII, influenta crestinismului se extinsese si pe pamantul celtic. Papa Bonifaciu al IV-lea a stabilit ziua de 1 noiembrie ca fiind dedicata comemorarii sfintilor si martirilor: "Ziua tuturor sfintilor", o sarbatoarea care aducea mult cu festivalul celt, dar era desemnata de biserica.
Pana prin anii '30, in America, Halloween-ul adus de colonistii englezi, devenise o sarbatoarea seculara, dar centrata pe comunitate, cu parade, si petreceri raspandite prin tot orasul. Tot cam in acest timp a fost resuscitata si traditia "trick or treat" care dateaza probabil din vremurile paradelor de Ziua tuturor sfintilor din Anglia. In timpul festivitatilor, sarmanii cerseau mancare si oamenii le ofereau placinte numite "prajituri de suflet" in schimbul promisiunii de a se ruga pentru sufletele celor morti din familia lor.

Aceasta traditie era un mod relativ necostisitor pentru ca toata comunitatea sa se bucure de sarbatoare. In teorie, oamenii puteau preveni sa fie pacaliti (trick) oferind copiilor sau celor care le sunau la usa costumati o mica atentie (treat) - bomboane, dulciuri, mere.

Obiceiul costumelor de Halloween are radacini adanci in istorie, plecand de la vechii celti chinuiti de gerul iernii, pana la englezii care considerau ca in noaptea in care se deschid portile celor fara viata, nu pot iesi afara din casa decat costumati pentru a speria, la randul lor, fantomele.

Sfantul Arhanghel Gabriel

Numele „Gabriel” semnifica în limba ebraica Dumnezeu este puterea mea (latina: Sanctus Gabriel; italiana: San Gabriello; araba: Jibrail).

Numele sau este mentionat de patru ori în Biblie, niciodata însa ca „arhanghel”: de doua ori în Daniel (8.16 si 9.21) si de doua ori în Luca (1.19 si 1.26). De fiecare data apare ca un mesager care aduce vesti importante. Mai întâi, el l-a anuntat pe Daniel despre întoarcerea evreilor din captivitatea babiloneana, dupa care i-a revelat (printr-o viziune spirituala) viitorul natiunilor. Tot el i-a spus lui Zaharia (la o vârsta înaintata) ca sotia sa (Elisabeta) îi va naste un copil (Ioan Botezatorul), si în cele din urma i-a spus Mariei ca ea este cea aleasa dintre femei.

Gabriel (Gavril) este, alaturi de Arhanghelul Mihail, unul dintre cei mai importanti îngeri în cadrul traditiei iudeo-crestine si a celei islamice. Este cel de-al doilea în rang printre Arhangheli.

Profetul Mahomed afirma ca Gabriel (Jibrail), cel cu 140 de perechi de aripi, i-ar fi dictat Coranul, vers cu vers. În traditia islamica, Gabriel este considerat a fi spiritul divin al adevarului.

În traditia ebraica Gabriel este îngerul pedepsei divine care s-a abatut asupra oraselor Sodoma si Gomora.

Masoneria si Ceausescu

Imaginea externa extrem de buna, mai ales in tarile occidentale, de care a beneficiat dictatorul roman, Nicolae Ceausescu, in primii 10 - 12 ani a fost se pare si opera masoneriei. Propaganda Due (P2), celebra loja masonica italiana a fost principalul motor al promovarii imaginii occidentale a lui Ceausescu, care a fost introdus in masonerie de sfetnicul sau din aceea perioada, Ioan Mihai Pacepa.
Personajul-cheie in ecuatia Ceausescu - masonerie a fost omul de afaceri italian Licio Gelli. Generalul Nicolae Plesita afirma, intr-un interviu acordat revistei "Lumea magazinulu", ca, Securitatea cunostea faptul ca Gelli era mason si ca avea stranse legaturi cu Mafia. Gelli a fost bagat la noi de masonerie, dar era si mafiot. Idiotii nostri au fost imbroboditi de Gelli, care a patruns la Ceausescu si noi nu l-am prevenit. Cu Gelli s-au facut de toate. Doicaru si Pacepa au colaborat cu el. De cand erau si consilieri prezidentiali, Pacepa si Doicaru se spurcasera la actiuni de anvergura si ii serveau pe tava lui Ceausescu tot felul de personalitati. Pacepa a avut rolul principal in aducerea lui Gelli, spune Plesita.

In tinerete, Licio Gelli a fost un sustinator al regimului Musollini, care a emigrat la sfarsitul razboiului in Argentina, informatie folosita mai tarziu de KGB, care l-a racolat prin santaj. Despre Gelli se banuieste ca a fost in spatele unei actiuni de anvergura a serviciilor secrete ale Republicii de la Salo prin care Banca Nationala a Iugoslaviei a fost delapidata de 60 tone lingouri de aur si 20 de tone monede antice din aur. Avand o avere deosebita, in Argentina Gelli a devenit un apropiat al presedintelui Juan Peron. Revenit in 1955 in Italia, Gelli investeste in domeniul textilelor si stabileste relatii inalte in Italia, unde politicieni, editori, bancheri, inalte fete bisericesti ii vor deveni colaboratori apropiati.
Gelli si P2 i-au oferit lui Nicolae Ceausescu cheia catre deschiderea usilor marilor cancelarii europene. Conform unor surse neoficiale, din P2 faceau parte peste o mie de personalitati din lumea politica si financiara. In interviul citat mai sus, Plesita a evitat sa afirme direct daca Ceausescu a fost mason, declarand doar ca:Indirect, masoneria l-a imbrobodit mult pe Ceausescu prin Propaganda Due. Fostul general de Securitate a precizat ca Gelli era folosit de Ceausescu in comertul cu arme, italianul avand nenumarate cunostinte interesate de armamentul romanesc si cel sovietic produs de Romtehnica. Potrivit istoricului francez Yves Stavrides, autorul lucrarii Francs - macons: la conquet de la Esta (Francmasonii: Cucerirea estului), Nicolae Ceausescu a fost initiat inca din 1966, devenind apoi unul dintre pionii cei mai importanti ai operatiunilor lui P2 pe plan international. Apartenenta lui Nicolae Ceausescu la P2 este sustinuta si de Pierre Carpit, care, in cartea sa caso Gelli, aparuta la o editura din Bologna, afirma ca dictatorul roman a fost unul din liderii lojii P2. Ceausescu urma sa fie implicat in mai multe proiecte, iar pentru acest lucru P2 a lucrat intens la conferirea unei imagini externe de lider important, capabil sa medieze negocierile dintre marile blocuri militare. De asemenea, pe banii Romaniei, Ceausescu avea sa ajute si la revenirea la conducerea Argentinei a lui Juan Peron, un important membru al P2, prieten apropiat al lui Licio Gelli.
Din nefericire pentru Ceausescu rolul jucat prin intermediul P2 a avut consecinte si mai mari. Nicolae Plesita considera ca inlaturarea dictatorului roman din fruntea statului a fost coordonata in parte de masonerie. N-a existat si nu va exista nimic in lume fara implicarea masoneriei. Masoneria actioneaza insa conjunctural. Exista o mare similitudine intre serviciile speciale si masonerie, aprecieaza Plesita. El recunoaste ca serviciile secrete romanesti au fost penetrate de masoni. Ajungand in conducerea Ministerului de Interne, am redeschis dosarele masoneriei si i-am lucrat cat am putut. Veneau de peste tot. Erau fara azimut, ca o caracatita extraordinara. Foloseau diaspora ca punct de sprijin pentru ei. Realitatea e ca am dovedit slabiciune in urmarirea lor, apoi le-am clasat dosarele mai afirma Plesita.
Dupa caderea regimului comunist, Licio Gelli a vizitat tara noastra de mai multe ori. Conform presei italiene, Gelli a avut dupa revolutie afaceri in Romania, la Timisoara, Oradea si Bucuresti. Legat de apropierea sa de fostul dictator, Nicolae Ceausescu, Gelli ar fi declarat presei din Peninsula, in 1990, ca romanii nu sunt pregatiti sa recupereze conturile lui Ceausescu, confirmand, astfel, existenta acestora si dand de inteles ca are informatii privitoare la localizarea lor.

Sfanta Parascheva

In fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxa de pretutindeni praznuieste pe Cuvioasa Maica Parascheva. In chip deosebit ea este cinstita in Moldova, intrucat de 350 de ani moastele ei se gasesc la Iasi. Este cunoscuta in popor si sub numele de “Sfanta Vineri” sau “Vinerea Mare”. Se cuvine, asadar, ca noi, credinciosii romani, mai ales cei din Moldova, sa-i cunoastem viata si nevointele duhovnicesti, precum si imprejurarile in care cinstitele ei moaste au fost aduse in Moldova.

Din putinele stiri privitoare la viata ei, aflam ca aceasta cuvioasa Parascheva a trait in prima jumatate a veacului al XI-lea. S-a nascut in Epivat (azi Boiados) in Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), pe atunci capitala Imperiului bizantin. Parintii ei erau oameni de neam bun si credinciosi, ravnitori spre cele sfinte. Un frate al ei, dupa ce a invatat carte, s-a calugarit sub numele de Eftimie; apreciat de carmuitorii de atunci ai Bisericii dar si de credinciosi, a fost ales la vremea cuvenita episcop in localitatea Madite.

Parascheva si-a petrecut anii copilariei in casa parintilor sub ocrotirea acestora. Se spune ca pe cand avea zece ani a auzit citindu-se intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte au impresionat-o atat de mult, incat si-a impartit toate hainele saracilor. Acelasi lucru l-a facut si in alte imprejurari, fara sa tina seama de mustrarile parintilor ei.

Dupa trecerea catorva ani, si-a parasit parintii si “frumusetea acestei lumi”, retragandu-se “in adancul pustiei”. S-a oprit mai intai la Constantinopol, unde a ascultat cuvinte de invatatura de la calugari si calugarite cu aleasa viata duhovniceasca. Urmand sfaturile acestora, a parasit capitala, indreptandu-se spre tinutul Pontului, oprindu-se la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde a ramas vreme de cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile pe care le-a strabatut si Mantuitorul Iisus Hristos si Sfintii Apostoli. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului, unde s-a nevoit cu postul si cu rugaciunea, intocmai ca Sfantul Ioan Botezatorul, ca Maria Egipteanca sau ca atatia alti ostenitori spre cele duhovnicesti. Mitropolitul Varlaam al Moldovei in Cazania sa, tiparita la Iasi in 1643, spune ca acum nu mai avea grija “nici de vesminte si de asternuturi, nici de mancari si de mese, nici de casa sau slujnice, ci numai de curatia sufletului si de raspuns judetului (judectii, n.n) ce va sa fie”. Ea “pururea suspina si neparasit tanjea cumu-si va infrumuseta sufletul, cum se va logodi pe sine Mirelui ceresc, lui Iisus Hristos, cum se va indulci la vederea Mirelui sau, de slava si de lumina si de bucuria cea fericita. De aceasta … ochii de lacrimi ii erau intunecati pururea”.

Intr-o noapte, insa, pe cand avea ca la 25 de ani, un inger i-a spus, in vis, sa se reintoarca in locurile parintesti: “Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Si continua mitropolitul Varlaam in Cazania sa ca ea “fara de voie lasa pustia si se intoarse in lume si la Tarigrad (Constantinopol, n.n.) veni. Si mereu in biserica Precistei ce este in Vlaherna si catre icoana Sfintiei Sale cazu si cu lacrimi se ruga asa si zicea: N-am alta nadejde, n-am alt acoperamant. Tu-mi fii indreptatoare, tu-mi fii folositoare… Ca pana am umblat in pustie pe tine te-am avut ajutor, iar acum, daca m-am intors in lume, indrepteaza-ma pana la sfarsitul vietii mele, ca alta nadejde nu am”.

Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, localitatea in care vazuse lumina zilei, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. “Acolo-continua mitropolitul Varlaam-truda catre truda si durere catre durere adauga, cu post si cu nedormire pe sine se infrumuseta…, cu lacrimi pamantul uda si asa se ruga: Doamne Iisuse Hristoase, cauta din locasul Tau cel sfant; am lasat toate si dupa Tine am calatorit in toata viata mea. Si acum, indura-te Doamne, spune ingerului bland sa ia cu pace sufletul meu”. Impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat astfel sufletul.

A fost ingropata ca o straina, nimeni nestiind cine era. Dar Dumnezeu, voind sa o proslaveasca, a descoperit in chip minunat cine era acea straina. Se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand deci o groapa, “aflara trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputred si plin de mireasma”. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis – si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva – i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste. In acelasi noapte, o credincioasa pe numele Eftimia a avut aceeasi vedenie.

Credinciosii de acolo, auzind de visul celor doi, au inteles ca este un semn dumnezeiesc, drept care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au asezat in biserica Sfintii Apostoli din Epivat. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste. Se spune ca dreptcredinciosii crestini din Epivat au zidit o biserica chiar pe locul in care au trait parintii ei si unde vazuse ea insasi lumina zilei.

Nu stim cand anume Patriarhia din Constantinopol va fi procedat la canonizarea ei, adica la trecerea ei in randul sfintilor.

Curand dupa moarte s-au alcatuit unele lucrari despre viata si istoria moastelor ei. Una din ele a fost scrisa de diaconul Vasilisc, la cererea patriarhului ecumenic Nicolae IV (1145-1151), pe la mijlocul veacului al XII-lea. Alta alcatuit marele patriarh Eftimie al Tarnovei, in a doua jumatate a veacului al XIV-lea. Acesta a fost folosita de mitropolitul Matei al Mirelor, care a trait in manastirea Dealu, de langa Targoviste, care a alcatuit – in greceste – o noua “viata”, precum si slujba Cuvioasei Parascheva, prin anul 1605. Cativa ani mai tarziu, viata ei a fost inclusa de mitropolitul Varlaam al Moldovei, in Cazania lui, tiparita la Iasi in 1643, fara indoiala folosind manuscrise grecesti si slavonesti, prelucrate dupa lucrarea patriarhului Eftimie. Nevointele ei au fost infatisate pe scurt si de marele mitropolit Dosoftei al Moldovei in lucrarea sa Viata si petrecerea sfintilor (4 vol. Iasi, 1682-1686), precum si in alte Vieti de sfinti si in editiile Mineielor tiparite la noi in tara. Dintre strainii care i-au mai cercetat viata consemnam pe cunoscutul aghiograf grec Nicodim Aghioritul (1749-109). Spre sfarsitul secolului trecut invatatul episcop Melchisedec Stefanescu al Romanului (1823-1892), a tiparit o lucrare speciala intitulata Viata si minunile Cuvioasei noastre Parascheva cea noua si istoricul sfintelor ei moaste (Bucuresti, 1889). Cativa teologi romani din veacul nostru de asemenea s-au ocupat cu viata si sfintele ei nevointe.

Ce s-a intamplat cu cinstitele ei moaste, dupa ce au fost descoperite prin aratare dumnezeiasca? Au stat in biserica Sfintii Apostoli din Epivat vreo doua sute de ani, savarsindu-se multe semne si minuni in jurul lor. Vestea despre acestea s-a raspandit in toata Peninsula Balcanica si in Asia Mica, incat multi credinciosi greci, bulgari si valahi din aceste locuri se indreptau spre Epivat ca sa se inchine la cinstitele ei moaste si sa-i ceara sa mijloceasca in fata tronului ceresc pentru ei.

Evenimentele politice care au avut loc in secolele urmatoare au facut ca moastele ei sa fie stramutate in mai multe locuri. Se stie ca in anii 1185-1186 bulgarii si valahii din sudul Dunarii – care de aproape doua secole se gaseau sub dominatia Imperiului bizantin – s-au rasculat impotriva asupritorilor, sub conducerea fratilor Petru si Asan, romani de neam, intemeind un stat nou, cunoscut sub numele de imperiul vlaho-bulgar, avand capitalta la Tarnovo. Peste cativa ani, in 1204, cavalerii apuseni porniti in Cruciada a patra au ocupat Constantinopolul, intemeind aici un “imperiu latin de Constantinopol”, care a dainuit pana in anul 1261, condus de imparatii catolici, veniti din Apusul Europei. In astfel de imprejurari, bizantinii au creat doua mici imperii, unul in Asia Mica, cu capitala la Niceea, nu departe de Constantinopol, altul in Tesalia, cu capitala la Tesalonic. Datorita relatiilor prietenesti dintre imparatul Ioan Asan II din Tarnovo (1218-1241) si imparatul de atunci din Constantinopol, in anul 1235 sau curand dupa aceea, moastele Cuvioasei Parascheva au fost stramutate de la Epivat la Tarnovo, capitala imperiului romano-bulgar care devenise, intre timp, resedinta patriarhala. Mutarea lor s-a facut intr-o impresionanta procesiune, condusa de mitropolitul Marcu din Preslav, insotit de numerosi clerici, fiind intampinate pretutindeni cu flori, lumanari si slujbe de catre dreptcredinciosii romani si bulgari din sudul Dunarii. La Tarnovo au iesit intru intampinarea lor imparatul Ioan Asan II, mama si sotia sa, precum si patriarhul de aici. Au fost asezate in biserica Maica Domnului.

La Tarnovo moastele Cuvioasei Parascheva au ramas timp de 160 de ani. Probabil acum s-a alcatuit slujba ei, care a intrat in Mineiul pe luna octombrie. Iar in a doua jumatate a veacului al XVI-lea, patriarhul Eftimie al Tarnovei – se pare un valah – i-a scris din nou viata, asa cum am aratat mai sus.

Dar tot pe atunci turcii au patruns in Europa. Rand pe rand au cucerit parti insemnate din Peninsula Balcanica. In 1393 au cucerit partea rasariteana a imperiului valaho-bulgar, impreuna cu capitala Tarnovo, iar peste trei ani si partea apuseana, incat acest stat si-a incetat existenta.

In astfel de imprejurari dramatice pentru crestini, moastele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad. Acolo au stat pana in anul 1521, cand turcii au cucerit si acest oras, iar Serbia a fost transformata in pasalac. Acum moastele au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat sa i le dea in schimbul unor daruri. Patriarhul a hotarat ca ele se fie aduse in Constantinopol, fosta capitala a imperiului bizantin (cucerit de turci in 1453, care i-a dat numele Istanbul). In drum spre marele oras intemeiat de imparatul Constantin cel Mare, cinstitele moaste ale Cuvioasei Parascheva au fost expuse din loc in loc pentru a fi vazute si sarutate de credinciosii ortodocsi din Peninsula Balcanica – aflati acum sub stapanire truceasca. Pentru inceput, au fost asezate in biserica Sfanta Maria Panmacaristos, pe atunci catedrala patriarhala. Dupa transformarea acesteia in geamie, au fost mutate in alte biserici: Vlahserai (1586), Sfantul Dumitru (1597) si Sfantul Gheorghe din Cartierul Fanar (1601).

Dupa 120 de ani ele au cunscut ultima stramutare, de data aceasta spre pamantul romanesc. In anul 1641, dupa ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a platit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol, carmuitorul ei de atunci, patriarhul partenie I zis cel Batran (1639-1644), impreuna cu membrii Sinodului sau, au hotarat sa-i ofere, drept recunostinta, moastele Cuvioasei Parascheva. Racla cu cinstitele moaste a fost transportata cu o corabie pe Marea Neagra, fiind insotita de trei mitropoliti greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopului si Teofan al Paleopatrei). Ajungand la Galati, apoi la Iasi, au fost intampinate de Vasile Voda Lupu, de mitropolitul Varlaam si de episcopii de Roman si Husi, de cler si credinciosi. In ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaste au fost asezate in minunata biserica a manastirii “Sfintii Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului. Cinstitele moaste au ramas aici pana in anul 1884, cand au inceput lucrarile de restaurare a sfantului lacas, fiind mutate in paraclisul manastirii. Dar in seara zilei de 26 decembrie 1888, dupa slujba Vecerniei, din neatentie a ramas aprinsa o lumanare din sfesnicul de langa racla din lemn in care erau asezate cinstitele moaste; peste noapte sfesnicul a ars, iar focul s-a extins la catafalcul pe care era asezata racla, arzand mocnit toata noaptea, fiind prefacut totul intr-un morman de jar. A doua zi dimineata, autoritatile de stat si bisericesti, preotii si credinciosii au constatat ca cinstitele moaste au ramas neatinse, inca o minune savarsita prin puterea lui Dumnezeu.

Ridicate din mormanul de jar, moastele Cuvioasei au fos adapostite provizoriu in altarul paraclisului de la manastirea Sfintii Trei Ierarhi si in curand stramutate in noua catedrala mitropolitana din Iasi, care fusese sfintita cu putin timp mai inainte, la 23 aprilie 1887. Aici se gasesc si astazi, fiind cinstite de obstea dreptcredinciosilor moldoveni, care ii cer sa mijloceasca pentru ei inaintea tronului ceresc, fiind socotita ca o adevarata ocrotitoare a Moldovei.

In sedinta sa din 28 februarie 1950, Sfantul Sinod al Bisericii noastre a hotarat canonizarea unor sfinti romani, precum si generalizarea cultului unor sfinti ale caror moaste se gasesc in tara noastra. Hotararea respectiva a fost transpusa in fapta in cadrul unor mari festivitati bisericesti in cursul lunii octombrie 1955. In cazul Cuvioasei Parascheva, generalizarea cultului ei s-a facut in catedrala mitropolitana din Iasi, la 14 octombrie 1955, in prezenta a numerosi ierarhi romani, precum si a unor reprezentanti ai Bisericilor ortodoxe Rusa si Bulgara.

De astfel, Cuvioasa Parascheva a fost cinstita in Biserica noastra veacuri de-a randul. Inca de la sfarsitul veacului al XIV-lea exista o biserica cu hramul Prea Cuvioasa Parascheva in Rasinari, langa Sibiu, iar in anul 1408 aflam de existenta unei biserici cu hramul Sfanta Vineri in “Targul Romanului”. Multe alte biserici din Moldova sau din alte parti ale pamantului romanesc au acelasi hram. Chipul ei sau scene din viata ei sunt zugravite in diferite biserici romanesti. Dreptcredinciosii crestini de pretutindeni o venereaza atat prin participarea lor la slujbele din 14 octombrie a fiecarui an, iar cei din Iasi si imprejurimi prin inchinarea in fata cinstitelor ei moaste, cerandu-i ocrotire si ajutor.

Masoneria si Romania

In spatiul Romaniei de azi, o puternica traditie oculta dateaza inca de la populatia daco-geta, cunoscatoare a misterelor antice. La inceputul secolului al XVIII-lea, domnitorul si savantul Dimitrie Cantemir era recunoscut pentru afilierea sa la Ordinul Rozcrucienilor. Prima loja masonica autohtona a fost infiintata la Galati, in 1734, de italianul Anton Maria del Chiaro, secretarul particular al domnitorului Constantin Mavrocordat. Dan Amedeo Lazarescu, mason si istoric de mare valoare, crede chiar ca Horia, unul dintre conducatorii rascoalei declansate in 1784, “a actionat si din inspiratie masonica, poate chiar imperiala”. La fel si Tudor Vladimirescu, legat de francmasonerie prin organizatia “Eteria”.
In primele decenii ale secolului al XIX-lea, intelectuali romani aflati la studii la Paris, precum fratii Golescu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Costache Negruzzi, Costache Negri, Alecu Russo, Mihail Kogalniceanu, Ion Eliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Balcescu, C.A. Rosetti, Christian Tell, generalul Gheorghe Magheru, colonelul Ion Campineanu, maiorul Voinescu si altii aveau sa fie initiati in Loja “Ateneul Strainilor” sau in alte ateliere pariziene. Cuprinsa de efervescenta revolutionara din Europa, de amurgul imperiilor si nasterea natiunilor, toata generatia pasoptista de intelectuali romani, precum si cei care au infaptuit unirea Principatelor Romane au facut parte din masonerie.
Potrivit unor exegeti si initiati, Alexandru Ioan Cuza a facut si el parte din masonerie.
Celebra societate culturala “Junimea”, fondata de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Theodor Rosetti si Petre Carp, in 1864, in afara de o societate literara era o societate masonica.
In 1880, a fost intemeiata Marea Loja Nationala din Romania. Nu se poate vorbi despre un eveniment istoric al Romaniei moderne fara implicarea masonilor. In octombrie 1905, Masoneria autohtona era constituita dintr-un Suprem Consiliu de grad 33 si Marea Loja Nationala, compusa din 20 de ateliere, din care doua in strainatate, numarind 618 membri.
Crearea Romaniei Mari a avut loc tot gratie influentei masonice. Dupa ce Bratianu paraseste lucrarile Conferintei de Pace de la Paris, nemultumit de puterile aliate, in fruntea delegatiei romane este desemnat transilvaneanul din Romania. Anul 1934 este un an important al Masoneriei romanesti interbelice pentru ca la 24 ianuarie Marele Orient al Romaniei se uneste cu Marea Loja - fractiunea Mihail Sadoveanu. .
Desi in cadrul lojilor masonice nu au loc discutii religioase sau politice, foarte multi masoni romani au facut politica in perioada interbelica a Romaniei. Faptul ca au facut-o in nume personal se poate observa si din diversitatea curentelor politice pe care le-au reprezentat.
Printre oamenii politici care au fost masoni putem enumera: Constantin Argetoianu, I. G. Duca, Constantin Angelescu, Ion Inculet, Mihail Negura, J. Th. Florescu, Ion Lugosanu, Pan Halippa, Nicolae Lupu, Mihai Popovici, Mihail Ralea, C. Radulescu-Motru, V. V. Tilea, Octavian Goga, Mihail Manoilescu, Take Ionescu, Nicolae Titulescu.
Ca urmare a presiunii regimurilor de extrema dreapta europene care isi facea simtita prezenta si in Romania, Regele Carol al II-lea interzice, in 1937, francmasoneria autohtona. Trei ani mai tirziu, sub auspiciile generalului Antonescu are loc celebra expozitie anti-masonica organizata de Toma Petrescu, fost director al “Buletinului anti-iudeo-masonic”. In decembrie 1944 sint reaprinse luminile in loji, pentru ca in 1948 Masoneria Romana sa fie din nou trecuta in adormire, de data aceasta de catre comunisti. In exil, masonii romani au activat insa, ultimul Mare Comandor fiind Marcel Schapira.
La inceputul anului 1990, 19 masoni romani supravietuitori ai francmasoneriei interbelice se constituie intr-un grup de initiativa cu scopul de a-si face cunoscuta prezenta si disponibilitatea pentru reinfiintarea Ordinului Masonic in Romania. La 5 decembrie 1990 ia fiinta la Bucuresti Loja “Concordia”, instalata de Marele Orient al Italiei, condusa de Constantin Iancu, actualul Suveran Mare Comandor al Ritului Scotian din Romania. Pe 24 ianuarie 1993, intr-o ceremonie speciala desfasurata la Casa Vernescu din Bucuresti, sint reaprinse luminile Marii Loji Nationale din Romania. La 12 martie 1993, Marea Loja Nationala din Romania, prin Marele ei Maestru, accepta ca pe teritoriul romanesc sa functioneze Ritul Scotian Antic si Acceptat, iar pe 18 decembrie in acelasi an, la Alba Iulia, este promulgata prima Constitutie a Marii Loji Nationale din Romania dupa al doilea razboi mondial.
In mediile publice circula diverse zvonuri despre mai multi politicieni sau personalitati in diverse domenii ca fiind masoni. Ba, mai mult, recent, o multime de personalitati controversate s-au declarat francmasoni, facind in public dezvaluiri “zguduitoare”. Cu toate acestea, masonii tin sub obroc numele celor care au aderat la organizatie, secretul fiind una dintre regulile de aur ale organizatiei. “Chiar daca as sti ca unul sau altul este mason, nu-mi este permis sa-i dezvalui aceasta calitate”, a declarat in repetate rinduri Marele Maestru al Marii Loji Nationale din Romania, Gheorghe Comanescu. Astazi exista in Romania mai multe sute de loji, cea mai mare dintre ele supuse Marii Loji Nationale, dar si unele sub obedienta straina. La acestea se adauga citeva “disidente” sau pseudo-organizatii masonice nerecunoscute de Masoneria Universala.
Masoneria a fost privita de dusmanii sai drept o “Biserica a Satanei”, o unealta mondiala in mina evreimii, care ar urmari acapararea lumii. Important de semnalat este ca francmasoneria a fost interzisa numai de regimurile totalitare, fie ele de dreapta sau de stinga. Extremistii au privit-o in permanenta ca pe un “stat in stat”, neintelegind intrajutorarea mutuala dintre masoni si caracterul ei secret. In societatile civilizate frecventarea unei loji este un gest firesc, precum iesitul la o bere cu prietenii, iar masoneria reprezinta un barometru al democratiei.
Cu toate ca astazi masoneria se considera o societate discreta si nu secreta, ea ramine puternic contestata. Iar tocmai caracterul ei secret a facut sa apara si atitea legende, de la “masonii, slujitorii Antihristului” si pina la apartenenta lui Ceausescu la Propaganda Due (P2).
O privire retrospectiva in istoria lumii ne arata ca francmasonii au jucat un rol important, uneori hotaritor, in constituirea unor noi state sau formatiuni politice, precum:
-Revolutia burgheza din noiembrie 1688, Marea Britanie
-Declaratia de Independenta, 4 iulie 1776, Statele Unite
-Proclamarea Republicii Franceze, 21 septembrie 1792
-Formarea statului italian, cu sprijinul imparatului Napoleon al III-lea
-Germania din initativa lui Otto von Bismarck, la 18 ianuarie 1871
-Toate republicile latino-americane, inclusiv Cuba
-Republica Chineza, prin masonul Sun-Yat-Sen, in 1911
Toata istoria este brazdata de activitatea unor masoni celebri ca: George Washington, Franklin Delano Roosevelt, Simon Bolivar, Alexander Fleming, Benjamin Franklin, Rudyard Kipling, Alexandr Puskin, Walter Scott, Stendhal, Voltaire, Mark Twain, Louis Amstrong, Franz Liszt, Josef Haydn, Mozart, Puccini.
Conform regulamentului si constitutiei Marii Loji Nationale din Romania pentru a deveni mason - zidar liber, profanul trebuie sa parcurga mai multe etape. In primul rind, trebuie sa aiba peste 21 de ani, sa creada in Dumnezeu (indiferent de confesiune), sa fie om liber, de buna conditie si recomandat de doi masoni. Adica, sa nu aiba condamnari de drept comun, sa nu fi savirsit acte infamante, cunoscut cu o viata de familie si morala ireprosabile. Masoneria nu face prozelitism si nu tine cont de opinia politica, confesiunea religioasa, originea etnica a candidatilor sau membrilor sai.Cel care vrea sa fie initiat in Ordinul Masonic trebuie sa astepte aproape 60 de zile, perioada in care anumiti frati fac o verificare celui care vine la usa templului “sa ia lumina”. Pentru acesta sunt desemnati trei frati, de catre Venerabilul Lojei. La urmatoarea reuniune, Venerabilul citeste rezultatele anchetelor si supune la vot cererea profanului. Daca loja accepta, neinitiatul este convocat si apoi de catre fratele care l-a recomandat. Neinitiatul este dus intr-un colt retras (cabinetul de reflectie), tapisat in negru si decorat cu 2 tibii incrucisate sub un cap de mort. Marele Expert ii explica de ce trebuie sa mediteze asupra unei devize care-l va ajuta sa inceapa o noua viata. I se pun intrebari despre el, despre familia lui si umanitate in general, la care trebuie sa se raspunda. Trebuie, de asemenea, sa-si redacteze un testament pur filosofic. Pentru a raspunde la intrebari, care nu sunt deloc simple si pentru a-sii redacta testamentul, viitorul ucenic trebuie sa reflecteze profund.
Pe unul din zidurile cabinetului de reflectie este inscrisa formula alchimista “V.I.T.R.I.O.L.”, care semnifica : “Visita Interiora Terra, Rectificando Invenies Occultum Lapidem” (visitand interiorul pamantului si rectificand, vei gasi piatra oculta, filosofala).
Dupa ce si-a completat testamentul, viitorul mason iese din cabinetul de reflectie. Inainte de a patrunde in Templu I se pune in piciorul stang un papuc (semn al respectului), are pieptul descoperit in zona inimii (simbol al sinceritatii), bratul lui drept este descoperit (simbol al fortei). I se pune o banderola pe ochi (semn ca se afla sub influenta tenebrelor) si o sfoara pe umar (simbol al supunerii).Inainte de intrarea in templu, candidatul depune in pastrare temporara toate obiectele metalice precul si cartea sa de identitate, ceea ce semnifica faptul ca va renaste spiritual pentru o viata noua in cadrul Lojei.

Simbolistica:
adormire = momentul incetarii activitatii unei loje;ea poate fi oricind redesteptata ;
francmason = persoana initiata intr-unul din riturile ordinului francmasonic ;
frate =membrii unei loji, pentru a sublinia gradul de acoperire dintre ei, cu toate consecintele ce decurg din aceasta calitate, se considera frati si se adreseaza unul celuilalt cu acest cuvint;
loja = structura de baza din viata masonica
lumina = momentul indepartarii esarfei care-i acopera profanului ochii in timpul ceremonialului - reprezinta actul initiatic
profan = laic
templu = loc amenajat prin decoratiuni speciale
sort = element de ritual, diferit de la un grad la altul
Cele 2 coloane ale Templului = forta
J (Jakin) = gratia (frumusetea)
Steaua in 5 colturi care radiaza = lumina, inteligenta si stiinta
Echerul = materia
Dalta = gandirea
Compasul = spiritul
Ciocanul de lemn = vointa
Doua maini stranse = unirea
Ramurie de acacia = reinnoirea, metamorfoza, inocenta
Soarele = ratiunea
Luna = imaginatia
Sfanta Treime – Tatal = esenta
- Mama = substanta
- Fiul = viata

Masoneria mit si realitate

Potrivit lucrarii The New Encyclopedia Britannica, Francmasoneria este cea mai vasta societate secreta din lume, raspândindu-se mai cu seama datorita extinderii Imperiului Britanic, în secolul al XIX-lea. S-au înfiintat loji masonice chiar si în China, sub auspiciile Marii Loji a Angliei, începând din 1788. Rau-famata societate chineza cunoscuta sub numele de Triade a aparut ca un Ordin Masonic, împreuna cu cel numit Ordinul Zvasticii, potrivit autorului lucrarii A New Encyclopedia of Freemasonry. Acesti masoni chinezi aveau rituri identice, purtau simboluri similare precum bijuterii si sorturi de piele. Se refereau la zeitatea pe care o venerau denumind-o „Primul Constructor".

Exista câteva organizatii care, desi nu apartin oficial Masoneriei, îsi au originile în aceasta. Printre acestea se numara organizatii obstesti sau „de petrecere a timpului liber", cum ar fi: Vechiul Ordin Arab al Nobililor închinatori la Altarul Mistic (Altaristii) si Ordinele Stelei Rasaritului, DeMolay, Constructorii si Curcubeul. Aceste grupuri sunt compuse mai cu seama din americani, deoarece masonilor britanici li se interzice în mod expres sa se alature unor astfel de organizatii.

Cel mai renumit dintre simbolurile masonice, litera „G", scrisa în interiorul unui echer si al unui compas, reprezinta de fapt initiala cuvântului „geometrie", potrivit spuselor istoricului mason Albert Mackey, care considera ca masonii au fost învatati ca „Masoneria si geometria sunt sinonime" si ca „simbolurile geometrice care se gasesc în ritualurile Francmasoneriei moderne pot fi considerate ramasitele secretelor geometrice cunoscute de masonii Evului Mediu, despre care acum se crede ca s-au pierdut". Geometria oculta, denumita uneori „geometrie sacra", foloseste de mult timp simboluri geometrice, ca de exemplu cercul, triunghiul, pentagrama, precum si altele, pentru ilustrarea unor idei metafizice si filozofice.

Una dintre traditiile masonice sustinea ca Avraam, patriarhul evreilor, le-a transmis egiptenilor învataturi speciale înainte de Potop. Mai târziu, aceste învataturi (despre care se spunea ca ar fi reprezentat opera legendarului Hermes Trismegistus) au fost adunate într-un volum de catre filozoful grec Euclid, care le-a studiat sub numele de "geometrie". Mai întâi grecii si apoi romanii, au numit aceasta disciplina "arhitectura".

Criticii Francmasoneriei sustin ca proeminenta litera „G" reprezinta de fapt prescurtarea cuvântului "gnosticism" - un concept filozofic promovat de adeptii sectelor gnostice, cum ar fi de pilda Alumbrados,o secta interzisa de Biserica timpurie. Autoritatile nu pot cadea de acord asupra originii reale a Francmasoneriei, dar recunosc la unison faptul ca ea este mai veche decât Egiptul antic. Legendele masonice plaseaza formarea organizatiei în vremea construirii Turnului Babel, si cea a construirii Templului din Ierusalim de catre regele Solomon, despre care se pomeneste în Biblie.

In secolul al XIX-lea, Mackey afirma ca masonii din epoca medievala preluasera atât cunostintele în materie de constructii, cât si modelul de organizare de la „Arhitectii Lombardiei". Aceasta breasla din nordul Italiei a fost prima ai carei membri si-au asumat numele de "Francmasoni", care a devenit prescurtarea pentru „Ordinul fratesc al cioplitorilor în piatra liberi si recunoscuti ca atare". Termenul de „recunoscuti ca atare" era folosit în cazul membrilor intrati mai târziu în Ordin si care nu aveau nici o legatura cu întemeietorii acestuia, cioplitorii în piatra. O lucrare de alchimie în care se pomeneste în mod expres termenul de „Francmason" poate fi datata în anii '50 din secolul al XV-lea.

Alti cercetatori masoni sustin ca aparitia Ordinului poate fi datata istoric în perioada Romei antice, contemporan Colegiului Fabrorum sau Colegiului Muncitorilor - un grup de constructori si arhitecti care a devenit un prototip pentru organizarea ulterioara a breslelor. Majoritatea scriitorilor plaseaza aparitia secretelor masonice în epoca existentei preotilor razboinici, eroi ai cruciadelor, Cavalerii Templieri. Un scriitor din secolul al XVIII-lea sustinea ca Francmasoneria moderna a fost întemeiata de catre Godefroi de Bouillon, liderul Primei Cruciade, care a cucerit Ierusalimul si despre care se spune ca ar fi întemeietorul misterioasei Staretii a Sionului.

Secretele privitoare la originea Francmasoneriei au fost pastrate cu strasnicie, în ciuda publicarii a numeroase carti si articole referitoare la acest subiect. Walter Leslie Vilmshurst, un mason de seama si autor al lucrarii The Meaning of Masonry, scria: "Adevarata istorie secreta a aparitiei masoneriei nu a fost facuta publica nici în rândurile organizatiei însasi". Multi cercetatori cred chiar ca majoritatea masonilor au pierdut din vedere adevarata origine si scopul organizatiei. "Tabloul de ansamblu al masoneriei este acela al unei organizatii care si-a pierdut întelesul originar" - scriau autorii lucrarii The Templar Revelation.

Epperson a facut o observatie interesanta conform careia orice mason va nega cu tarie existenta unui cerc interior si a altuia exterior al Ordinului, pentru ca "masonul «de conditie medie» nu are întradevar habar despre existenta acestui sistem, în vreme ce «Masonul Luminat» este împiedicat sa dezvaluie existenta acestor lucruri". Existenta acestui al doilea strat al organizatiei este protejata de depunerea unui juramânt de pastrare a secretului - lucru care înseamna ca daca esti unul dintre cei care stiu aceste lucruri, depunerea juramântului te împiedica sa dezvalui continutul lor. Structura de putere a Ordinului a provocat de asemenea îngrijorari multor cercetatori. Icke scria: "Francmasoneria mondiala este o piramida a manipularii". Structura piramidala permite elitei (adica celor câtorva persoane aflate în fruntea Francmasoneriei) sa detina controlul asupra majoritatii membrilor organizatiei, înselându-i în privinta scopurilor reale si furnizându-le informatii incorecte asupra activitatilor care au loc în interiorul acesteia si în lume.

Aceasta dezinformare a fost realizata prin raspândirea în rândurile novicilor masoni si ale publicului care punea întrebari în legatura cu aceasta organizatie a unei cantitati atât de mari de informatii confuze si contradictorii, de traditii si povesti, încât chiar si cercetatorii masoni nu pot fi totdeauna de acord cu diverse probleme din sânul acestei organizatii. Mackey recunoaste ca dosarele Masoneriei sunt „pline de inexactitati istorice, anacronisme si chiar absurditati".

Exista motive pentru aceasta stare de confuzie. Wilmshurst nota: "Dezvoltarea (Francmasoneria) s-a sincronizat cu scaderea interesului fata de religia traditionala si rugaciunea în biserica". "Principiile simple de credinta si idealurile umanitare ale Francmasoneriei iau, în cazul unor persoane, locul teologiei clasice din bisericile diverselor confesiuni religioase". Cu toate ca liderii sai neaga faptul ca Francmasoneria ar fi o religie, totusi, ea a constituit pentru unii un înlocuitor al acesteia. De aceea, nu ne mira faptul ca aceasta a trebuit sa fie circumspecta cu privire la raspândirea învataturilor sale. De când e lumea lume, oricine raspândea idei despre care se credea ca sunt sacrilegii sau blasfemii, risca sa fie supus unor cenzurari severe în rândul comunitatii în care traia, fiind ranit sau chiar omorât.

Wilmshurst spunea ca, daca o persoana cauta sa dobândeasca lumina "sub forma întaririi constiintei de sine si a cresterii capacitatilor paranormale... trebuie sa fie pregatita sa se dezbrace de toate prejudecatile si modelele de gândire avute pâna atunci si, cu o slabiciune si blândete asemanatoare cu acelea ale unui copil, sa fie pregatita sa îsi «deschida» mintea, pentru a primi niste adevaruri noi si poate socante pentru ea. Referindu-se la întelesurile Francmasoneriei si caracterizându-le ca fiind "învaluite în mister" si "criptice", el scria: "Acestea reprezinta un subiect de cele mai multe ori neabordat care, prin urmare, ramâne în cea mai mare parte necunoscut membrilor sai, cu exceptia celor foarte putini care-l studiaza în particular..."

Totusi, Wilmshurst ne-a dat câteva indicii despre istoria ascunsa a Francmasoneriei atunci când a scris despre o "Epoca de Aur" - perioada în care "oamenii comunicau constient cu lumea nevazuta, fiind pastoriti, învatati si ghidati de «zei»...". El remarca faptul ca omenirea a ratacit drumul, dupa o "cadere" generata de încercarea oamenilor de a dobândi aceleasi cunostinte ca si creatorii lor, o idee comparabila cu cea biblica a alungarii din Rai.

Conform spuselor lui Wilmshurst, care scria în 1927, „aceasta «cadere» a omenirii nu s-a datorat vreunui pacat individual anume, ci «unor slabiciuni sau defecte ale sufletului colectiv al rasei de oameni din care facea parte Adam» - astfel încât în cadrul «consiliilor divine» s-a hotarât ca omenirea ar trebui sa fie rascumparata si readusa în starea sa pura de dinaintea caderii în pacat» un proces a carui desfasurare cerea «trecerea unei perioade mari de timp». Aceasta restaurare avea nevoie sa beneficieze si de «asistenta calificata, stiintifica» din partea acelor «zei» si îngeri pazitori ai rasei mostenitoare, despre existenta carora vorbesc toate traditiile antice si scrierile sacre".

Masonul Manly P. Hall demonstra ca Wilmshurst nu se exprima alegoric. "În trecutul îndepartat, zeii mergeau pe pamânt alaturi de oameni, alegând dintre fiii oamenilor pe cei mai întelepti si cei mai devotati dintre ei pentru a-i sluji." "În grija acestor fii ai oamenilor special hirotoniti si «iluminati», ei au lasat cheile marii lor întelepciuni... ei i-au hirotonit pe acestia, numindu-i pe unii dintre ei preoti sau mediatori între ei însisi - zeii - si acea umanitate care nu dobândise înca «ochii» care sa le permita sa priveasca în fata Adevarul si sa ramâna dupa aceea în viata... Acesti «iluminati» au întemeiat ceea ce noi cunoastem azi ca fiind «Misterele Antice»".

Asadar, unul dintre secretele masonice cel mai bine tainuite se refera la constientizarea membrilor gradelor superioare ale Francmasoneriei privind existenta "zeilor" din perioada preistorica, care si-au lasat cunostintele în pastrarea anumitor indivizi, pe care astfel i-au "iluminat". Aceste cunostinte s-au transmis de la o generatie la alta, prin intermediul Scolilor Antice de Descifrare a Misterelor, ajungând la cunostinta fondatorilor religiilor iudaica si crestina, ale caror traditii au fost însusite de catre Cavalerii Templieri si aduse la cunostinta membrilor cercurilor interioare ale Francmasoneriei modeme.

Trecerea de la societatile secrete antice la organizatiile secrete mai moderne a fost întarita de introducerea acestei Francmasonerii „iluminate" la sfârsitul secolului al XVIII-lea, organizatie care era ea însasi o îmbinare a legendelor esoterice mai vechi cu traditiile cabalistice. Aceste secrete continua sa zaca ascunse în cercul interior al Francmasoneriei, chiar în timp ce milioanele de membri ai acestei organizatii, care nu le cunosc, continua sa se bucure de filozofia si camaraderia afisate de ea.

Cercetatorul serios poate începe sa înteleaga aceste secrete antice numai dupa ce le studiaza cel mai bine si mai atent posibil, caci foarte multe aspecte din continutul lor nu sunt înca dezvaluite direct, lucru recunoscut de însisi autorii masoni. Un alt secret antic se referea la ideea reîncarnarii, despre care Wilmshurst spunea pe un ton de scuza ca: "Va fi noua si probabil neacceptabila pentru unii dintre cititorii nostri. Noi nu facem decât sa consemnam ceea ce ne învata Doctrina Secreta".

Tocmai aceasta parte ascunsa si esoterica a Francmasoneriei i-a determinat pe criticii sai sa o acuze de ateism. "Acuzatiile conform carora francmasonii au perfectionat stiintele oculte - mai cu seama alchimia, astrologia, magia ceremoniala - au urmarit Ordinul pe tot parcursul istoriei sale" - recunosteau redactorii contemporani ai cartii lui Mackey. În cadrul Francmasoneriei timpurii existau anumiti oameni, numiti "magicieni" -nu iluzionistii de la circurile de azi, ci barbati care îsi luau numele din cuvântul "Magi" sau "întelepti". Pâna la perioada iluminista din secolul al XVIII-lea, cuvântul "magie" era pur si simplu un alt nume pentru "stiinta". Acesti "magicieni" sustineau vehement ca se aflau în posesia cunostintele antice privitoare la transmutarea metalelor, manipularea materiei si dobândirea tineretii vesnice. Unul dintre cei mai mari magicieni din rândurile masonilor era o persoana cunoscuta sub numele de "Om-Minune", despre care se credea ca a trait timp de sute de ani.

Babaji

Babaji si-a luat misiunea de a ajuta umanitatea in drumul catre realizarea lui Dumnezeu. De obicei el o face anonim, cei care sunt ajutati de el in general nu stiu care este sursa ajutorului. Misiunea lui Babaji include si ajutorul profetilor (Yogananda, 1969, p. 306). In cazul catorva suflete deosebite cum ar fi Adi Shankaracharya, Kabir, Lahiri Mahasaya, Yogi S.A.A. Ramaiah si V.T. Neelakantan, Babaji a aparut si le-a dat initiere. Babaji a promis sa ramana in corpul sau fizic mereu vizibil catorva persoane din lume noastra fizica (Yogananda,1969, p. 312). Babaji i-a spus lui Lahiri Mahasaya despre kriya yoga ca a fost data lui Krishna pentru Arjuna si ca Patanjali si Isus Christos stiau de ea si ca aceasta a fost data si sfantului Ioan, Pavel si altor discipoli (Yogananda,1969, p.244-245).

Adi Shankaracharya a fost initiat de Babaji in Kriya Kundalini Prananyama si Dhyana. Babaji i-a relatat acest lucru discipolilor lui directi, Lahiri Mahasaya si lui S.A.A. Ramaiah. Paramahansa Yogananda a afirmat deasemenea acest lucru (Yogananda,1969, p.306). Adi Shankaracharya a reformat practicile religioasa hinduse prin scrieri, dezbateri, pelerinaje si infiintarea a patru principale manastiri in Sudul Indiei, la Sringeri.

In secolul al XV-lea Babaji la initiat pe marele sfant si poet Kabir care a cautat sa aduca armonie intre hindusi si musulmani (Yogananda,1969,p.306, 349; Ramaiah, feb.1954). La ceremonia funerara a acestui sfant hindusii si musulmanii s-au certat pe ramasitele acestuia fiecare grup dorind sa-l inmormantezre dupa propiile obiceiuri. Cand a fost ridicat capacul sicriului corpul sau disparuse, in locul acestuia fiind un strat de flori. Acestea au fost impartite intre cele doua grupuri.
In ultima jumatate a secolului al XIX-lea Babaji a inceput o noua etapa in misiunea sa . In 1861 l-a initiat pe Lahiri Mahasaya si ia dat sarcina sa initieze si alti sinceri cautatori. Babaji i-a cerut sa traiasca ca un familist spre a fi un exemplu pentru toti care cauta realizarea sinelui. Lahiri Mahasaya a afirmat ca prin simpla repetare cu reverenta a numelui lui Babaji se primeste o binecuvantare. Sri Yukteswar, discipolul lui Lahiri Mahasaya care l-a intalnit de trei ori pe Babaji in carne si oase a dus mai departe torta stiintei kriya yoga si a infiintat numeroase ashramuri la Puri si Serampore, India. La intiativa lui Babaji, Sri Yukteswar a trimis unul din principali sai discipoli, Paramahansa Yogananda in America pentru a preda mai departe Kriya Yoga in 1920.

In 1942 Babaji a decis sa acorde un nou acces catre Kriya yoga si sa raspandeasca mesajul sau, prin doua suflete, S.A.A. Ramaiah in Madras si V.T. Neelakantan in Calcutta. S.A.A. Ramaiah a absolvit geologia la Universitatea madras, India. In ajunul plecarii in America pentru studiile post universitare el a contactat o tuberculoza in oase, el a petrecut 6 ani in suferinta timp in care a devenit un adept al meditatiei. Mowna Swamy un sfant si devot al marelui Sai Baba din Shirdi i-a dat un talisman special cu instruciuni de a folosi preparate ayurvedice. El a prezis ca se va insanatosii intr-o luna daca acest sfat va fi urmat. Babaji la vindecat de tuberculoza osoasa la scurt timp dupa intalnirea cu Mowna Swamy. Mai intai el a avut o viziune cu Sai Baba guru lui Mowna Swamy care la intrebarea lui Ramaiah daca este Gurul sau a raspuns ca acesta va aparea in scurt timp. El i-a revelat o viziune cu Babaji. La scurt timp dupa aceasta Ramaiah intr-o stare de descurajare si suferinta a incercat sa-si ia viata tinandu-si respiratia. In timp ce facea asta, brusv a auzit o voce dulce melodiasa: Fiul meu nu-ti lua viata. Da-mi-o mie. Uimit, a tras aer in piept si a decis sa se abandoneze lui Babaji, a carei voce i-a recunoscut-o. In dimineata urmatoare, picioarele sale aratau remarcabile semne de insanatoasire. Spre uimirea familiei si a medicilor, in cateva zile s-a insanatosit complet. In timpul perioadei de insanatosire a avut o viziune cu Babaji schiopatand, cand l-a intrebat motivul pentru care schioapata, Babji i-a spus ca a preluat tuberculoza pentru a aduce insanatosirea discipolului. Babaji l-a initiat pe S.A.A. Ramaiah in tehniciile de kriya langa Badrinath in jurul anului 1955 in Himalaya.

V.E. Neelakantan a fost un faimos jurnalist si licentiat al universitatii din Madras. El a suferit teribil de boli cum ar fi diabetul, dizenteria si febra mare. In nenumarate ocazii Babaji l-a vindecat. Acest lucru i-a permis sa continue scrierea celor 3 carti care i-au fost dictate de Babaji. In timp ce scria Neelakantan a afirmat ca odata ce cartile vor fi scrise nu conteaza daca va trai sa le vada publicate. Atunci a inceput sa tremure si s-a prabusit. Babaji a sarit dupa scaun si l-a prins intr-o inbratisare apoi i-a sarutat fruntea, stergandu-i lacrimile spunandu-i ca va ramane pentru totdeauna cu trupul fizic la varsta de 51 de ani precum sfantul Markandeya pe care Shiva l-a facut sa ramana pentru totdeauna tanar de 16 ani.

Babaji le-a cerut lui S.A.A. Ramaiah si V.T. Neelakantan sa infiinteze “Kriya Babaji Sangah” o societate de yoga dedicata invataturilor kriya yoga si activitatile de caritate , educationale si spirituale.

Misiunea lui Babaji include ajutorul acordat umanitatii pentru realizarea lui Dumnezeu si implicit prin Viziunea Universala a Iubirii, transformarea acestei lumi intr-un paradis divin. Misiunea lui Babaji continua sa se manifeste prin munca celor care avandu-l ca sursa de inspiratie se intorc la el cat si prin munca celor care exprima iubirea pura in gand cuvant si fapta. Oriunde este iubire, acolo este Babaji

Canalele de energie

În Extremul Orient, înca din vremuri îndepartate, oamenii atribuiau existenta, în corpul uman, a doua aspecte energetice, pe care le numeau Yin si Yang, primul fiind considerat a avea un caracter feminin, iar al doilea masculin. Aceste energii circula printr-un ansamblu de trasee energetice, cunoscute în acupunctura sub numele de meridiane. Acestea leaga între ele o serie de centre energetice, care pot fi stimulate. În acest scop, acupunctorii folosesc ace fine, sau aplica surse termice, ori ulei de mustar, care produc o iritare locala. În presopunctura stimularea se obtine prin apasare (masaje).Simplificând lucrurile, vom distinge:

- canalul energetic stâng numit, în yoga, Ida nadi (nadi înseamna “râu”), considerat a fi canalul lunar, al energiei feminine (Yin);
- canalul energetic drept, pe care yoghinii îl numesc Pingala nadi, sau canalul solar, al energiei masculine (Yang).

Hatha Yoga (ca si tehnicile medicinii extrem-orientale amintite mai sus) folosesc exclusiv aceste canale, încercând sa restabileasca echilibrul lor energetic. De fapt, numele acestei forme de yoga provine de la canalele laterale: Ha (Soare), Tha (Luna).
Canalul stâng (Ida nadi)

Este canalul “rece” si caracterizeaza persoa-nele letargice, apatice, care se complac în visare, sunt legate de amintiri, au o fire emotiva, romantica, plâng cu usurinta (adeseori se înduioseaza de propria persoana), sunt dominate de altii, care le fac sa sufere. Este canalul trecutului, al dorintei si al afectivitatii.

Sub raport anatomic, Ida nadi este reprezentat de sistemul nervos simpatic stâng.
Canalul drept (Pingala nadi)

Este canalul “cald” si corespunde tipului activ, care nu poate sta locului, bine ancorat în realitate, critic, ironic, uneori arogant si chiar agresiv, îi domina pe ceilalti si îi face sa sufere. Asemenea oameni îsi fac necontenit planuri de perspectiva, caci acesta e canalul viitorului, al actiunii.

La nivelul sistemului nostru nervos, Pingala nadi îsi afla expresia în lanturile ganglionare ce alcatuiesc partea stânga a simpaticului.

În realitate, cele de mai sus reprezinta tipurile caracteriale extreme, pe care psihologii le denumesc introvertit (Ida), respectiv extrovertit (Pingala). Fiinta umana oscileaza între cele doua extreme, deci se afla, de regula, într-o stare de dezechilibru, asemenea unui pendul situat într-o pozitie diferita de cea verticala. Dezechilibrul energetic intern se traduce prin boli (somatice si psihice), stress, tulburari de comportament, abateri de la morala etc.

Din pacate, reflexologia, acupunctura si tehnicile înrudite (presopunctura etc.), ca de altfel si metoda Hatha Yoga, opereaza pe o baza limitata, caci nu pot avea acces la cea de-a treia componenta a sistemului nostru energetic: canalul central. Este suficient sa privim plansele de acupunctura pentru a constata ca punctele si meridianele sunt situate lateral fata de coloana vertebrala, interesând, asa cum am aratat, doar ramurile stânga si dreapta ale simpaticului.
Canalul central (Sushumna nadi)

Acesta corespunde sistemului nervos autonom, cunoscut sub denumirea de parasimpatic. El controleaza procesele ce au loc în mod automat, spontan, fara interventia noastra, cum ar fi bataile inimii, respiratia, miscarile stomacului si ale intestinelor etc. Asa se explica si faptul ca el nu ne este accesibil, nu se supune vointei noastre. Totusi, din cele aratate realizam ca îndeplineste un rol esential, la nivel fiziologic. Dar nu numai atât.

Canalul Sushumna este sediul unei energii secrete, cunoscuta doar de cei initiati, fiind protejata, în marile religii, printr-un strict ezoterism. Yoghinii din vechime i-au spus Kundalini; Lao-Tzî o numea Tao; în Vechiul Testament era desemnata prin cuvântul Ruah (Duhul lui Dumnezeu), iar în Noul Testament prin Sfântul Duh; în crestinismul primitiv gnosticii o numeau nous, pneuma (suflu) sau apa vie, ca si templierii de mai târziu, etc.

Sushumna nadi este canalul prezentului si al echilibrului perfect, ce se dobândeste prin trezirea (activarea) acestei energii secrete. Fenomenul activarii a fost numit Realizarea Sinelui, Samadhi (în Yoga), Iluminare sau Nirvana (în Buddhism), Satori (în Zen), botez cu Duhul Sfânt sau a doua nastere (în Noul Testament), ekstaz (în crestinismul tardiv), Fana (în Sufism) etc.

Ciclurile cosmice

Era Varsatorului debuteaza în zorii Satya Yuga. Diferitele calcule si estimari situeaza începutul acestei ere în jurul anului 2000.

Unii astrologi au apreciat ca omenirea va parasi era mistica a Pestilor, pentru a patrunde în cea luminoasa a Varsatorului, în perioada anilor 2000-2050, ceea ce va însemna sfârsitul domniei religiilor dogmatice si a superstitiilor (apud Bruno Würtz, New Age, Ed. de Vest, Timisoara, 1992). Nu e lipsit de interes sa aratam ca miscarea islamica Ahmadiyya se referea la aparitia pe pamânt a lui Mahdi (identificat cu Iisus) ca Judecator, în urmatorii termeni: “A crede în El ca Fagaduitul sau al Doilea Mesia e un element al credintei deoarece, mai întâi de toate, venirea Sa la începutul secolului al XIV-lea dupa Hegira a fost prezisa de Mahomed” (Gibb, Kramer, Shorter Encyclopaedia of Islam, p. 24). Ori, data Hegirei, situata la originea epocii mahomedane, fusese 20 septembrie 622, ceea ce conduce la o data situata catre finele anului 1922 sau începutul anului 1923.

În continuare vom prezenta cititorului evolutia planetelor grele la acest sfârsit de mileniu.

Pluto, cea mai puternica dintre planete e stapâna în Scorpion pâna la începutul anului 1995, de unde va trece în Sagetator. Ea trezeste vechii demoni pentru a-i exorciza definitiv si în aceasta operatie de curatire va aduce la suprafata pamântului tot namolul din adâncimi. Bine folosita, energia poate servi omului, purificându-l; pervertita, se va întoarce împotriva lui. Pluto în Scorpion indica un semn de viata, de moarte, de renastere. Apoi va intra în Sagetator, simbol al spiritului superior, al abstractiei metafizice, al cautarii fundamentale.

Celelalte trei planete grele vor parasi pe rând Capricornul pentru a intra în Varsator: Saturn în 1991, Uranus în 1996 si Neptun în 1999, ceea ce va însemna intrarea omenirii în era Varsatorului, marcând aparitia unei noi constiinte, a unei noi ordini spirituale, dupa cum arata astrologul Christian Kursner.

Uranus va intra în 1996 în Varsator unde este stapân. Astfel va pune capat dominatiei materia-lismului si egoismului, deschizând calea catre o noua societate dominata de umanism si totodata de integrare universala. Pe plan ideatic reprezinta abolirea vechilor concepte si disparitia oricaror frontiere fizice si spirituale. Atentie însa: venirea lui Jupiter alaturi de Uranus în Varsator (1996-1997) poate semnifica dezlantuirea mâniei divine împotriva celor ce nu îi respecta autoritatea si a celor ce perturba ordinea divina a lumii.

Astrologul Alain estima ca era Varsatorului a început în anul 1962. Dupa Benjamin Creme, debutul ei s-ar situa în primavara lui 1982, iar dupa altii în 1987. Celebrul psiholog Carl Gustav Jung (1875-1961) considera ca era aceasta va începe în 1997 (apud B. Würtz). Shri Mataji Nirmala Devi a anuntat ca Satya Yuga a început în 1993, la echinoctiul de primavara.

Mircea Eliade observa ca, influentat de babilonieni, în a sa Politika, “Platon imputa cataclismele periodice revolutiilor planetare” (Le mythe de l’éternel retour, Gallimard, Paris 1969, p. 144). Se pare ca Platon nu era strain de conceptia iraniana potrivit careia cataclismele periodice aveau ca scop “purificarea neamului omenesc” (Timeu, 22d). “Catastrofele planetare sunt datorate deviatiei planetare (Timeu, 22d; 23e) în vreme ce momentul reunirii tuturor planetelor este acela al «timpului perfect» (Timeu 39d) adica al sfârsitului Marelui An” (M. Eliade, loc.cit.). Pe de alta parte, J. Bidez (Eos ou Platon et l’Orient, Bruxelles 1945, p. 76) aprecia: “ideea ca este de ajuns ca planetele sa fie în conjunctie spre a provoca o rasturnare universala este, desigur, de origine chaldeeana”.

Daca Pestii sunt un semn de apa, cu atât mai mult este Varsatorul. Luând în consideratie ultimele ere ale procesului ciclic, s-ar putea vedea, în trecerea de la numele zodiacale de mamifere la cele ale fiintelor acvatice, tendinta de reîntoarcere la Oceanul Primordial, parcurgerea ramurii regresive a elipsei, reabsorbtia în Atomul Originar de la care a pornit începutul ciclului.

Ne amintim ca, în Apocalipsa, Iisus este numit începutul si Sfârsitul, Alfa si Omega. Venit a doua oara sub forma lui Kalki 1), al zecelea si ultimul avatar al Principiului Evolutiei, El este eonul sub semnul caruia sta era Varsatorului. Interpretând manuscrisele de la Marea Moarta, J. Carmignac îl identifica pe “învatatorul dreptatii” (credintei), cu “Cel care varsa ploaia dreptatii” (credintei). Se stie ca multi autori au considerat ca “învatatorul drep-tatii” nu era altcineva dacât Iisus (vezi de exemplu I.D. Amusin, Manuscrisele de la Marea Moarta, Ed. stiintifica, Bucuresti 1963, p. 204). Iisus a vestit începutul erei Varsatorului: “va va iesi în cale un om, ducând un ulcior cu apa; mergeti dupa el în casa în care va intra” (Luca 22.10; Marcu 14.13).

Cumpana vremii ce a trecut si a celei ce va veni înseamna încheierea apoteotica a revelarii divine, deschiderea celei de a saptea deci a ultimei chakre (Adi Sahasrara) a Fiintei Universale, încoronarea întregii evolutii. “în zilele în care îngerul al saptelea va suna din trâmbita lui, se va sfârsi taina lui Dumnezeu” (Apocalipsa 10.7). “Punctul Omega simbolizeaza capatul evolutiei catre noosfera, sfera spiritului, catre care converg toate cunostintele” (Chevalier, Gheerbrant, Dictionnaire des symboles, R. Laffont, Paris 1990, p. 26). Sahasrara este punctul final al evolutiei spirituale, împaratia Cerurilor. întrebat de farisei unde se afla aceasta, Iisus a raspuns: “Nu se va zice: Uite-o aici, sau Uite-o acolo! Caci iata ca împaratia lui Dumnezeu este înlauntrul vostru” (Luca 17.21).

*
Deschiderea Sahasrarei la nivelul întregii Creatii a dat posibilitatea trezirii în masa a energiei Kundalini, prin Yoga Spontana (Sahaja Yoga, în sanskrita). Acest fenomen cosmic extraordinar, la care a asistat Shri Mataji Nirmala Devi, creatoarea Sahaja Yoga, a avut loc în ziua de 5 mai 1970.


Volumul Nadigrantha de Shantaram Athvale, contine traducerea în limba engleza a unor vechi carti de astrologie indiana precum Brigu Samhita, Satya Nadi, Kak Nadi etc. Reproducem mai jos un fragment din Kak Nadi care a fost scrisa acum aproape 2000 de ani de catre marele astrolog Kakayyar Bhujander:

“În timpul în care Jupiter se afla în constelatia Pestilor se va încarna pe pamânt un mare Yoghi. Începând din 1970 va deveni foarte evident pentru multi oameni ca a început o noua era. Kaliyuga va lua sfârsit si va începe Kritayuga. Axa Pamântului se va modifica iar orbita Pamântului se va apropia tot mai mult de Soare. Viata oamenilor va suferi o transformare complet revolutionara. În acea vreme va fi încarnat un mare Yoghi. Acest Yoghi va fi încarnarea lui Parabrahma 2) si va avea toate puterile divine. Pâna în acel moment un yoghin sau un devot putea sa atinga beatitudinea conferita de Moksha3) si sa descopere sensul final al vietii sale numai urmând calea devotiunii, a cunoasterii si a sistemului Yoga al lui Patanjali4). Dar el va trebui sa se supuna unor aspre penitente pentru a putea trezi puterile adormite ale diferitelor chakre ale trupului sau si a fi în cele din urma iluminat de Puterea lui Kundalini. Prin noua metoda de yoga conceputa de marele Yoghi, fiintele umane vor fi capabile sa atinga bucuria data de Moksha pe durata unei vieti. Pentru a atinge Moksha nu va mai fi nevoie sa-ti sacrifici trupul sau sa mori. Brahmananda5) pe care doar marii sfinti au fost capabili sa o dobândeasca si aceasta numai intrând în starea de Samadhi în clipa mortii, va putea fi realizata de fiintele umane obisnuite - datorita acestui nou fel de yoga - fara a intra în starea de Samadhi în timp ce mor. Atingerea acestei Yoga si a Moksha va fi posibila la început doar pentru o persoana. Totusi, dupa o vreme, cu ajutorul acestei Yoga, întreaga rasa umana va fi în stare sa se emancipeze. Oamenii nu vor mai trebui sa-si faca griji pentru hrana, adapost sau îmbracaminte. Oamenii vor realiza Yoga - Unirea cu Dumnezeu - traind o viata obisnuita. Nu va mai fi nevoie de spitale caci nu vor mai exista boli. La început, marele Yoghi va fi în stare sa vindece bolile cu o simpla atingere. Batrânetea, cu distrugerea trupului care îi e inerenta nu va mai exista, iar oamenii vor avea corpuri celeste. Lumea va avea de suferit consecintele unui al treilea razboi mondial. Acest razboi mondial va lua sfârsit prin interventia Marelui Yoghi. La urma toate natiunile lumii se vor apropia având sentimentul unitatii. Ele vor cadea de acord asupra caracterului distrugator al razboiului. Într-un mare oras va avea loc o mare conferinta internationala. Întreaga umanitate va întelege importanta rugaciunii si toate natiunile se vor uni laolalta. Datorita noilor descoperiri stiintifice stiinta si religiile vor deveni una. Existenta lui Dumnezeu si a Sufletului vor putea fi dovedite cu ajutorul stiintei. Valul ignorantei si al Maya4) vor fi date la o parte, iar Brahmananda, Moksha - care anterior puteau fi atinse doar de yoghini ca rezultat al unui mare efort si al unor aspre penitente - vor deveni lesne accesibile pentru multe fiinte umane. In aceasta era noua fiecare îsi va avea locul în sistem, potrivit cu calitatile si meritele sale individuale. Va fi posibila împlinirea nevoilor si dorintelor oamenilor astfel ca nu va mai fi necesar sa se acumuleze bani. Fara saracie si boli, societatea va fi sanatoasa si lipsita de griji”.

*
Manifestarea colectiva a Sfântului Duh sub forma energiei Kundalini a fost prezisa de Biblie: “în zilele de pe urma, zice Dumnezeu, voi turna Duhul Meu peste orice faptura” (Fapte 2.17). Aceasta profetie fusese anuntata înca din Vechiul Testament de Isaia (44.3), Ezechiel (36.27), Ioel (2.28-29) si Zaharia (2.10). “Voi face sa se arate semne sus în cer si minuni jos pe pamânt” (Fapte 2.19; vezi si Ioel 2.30). Semnul din cer este dschiderea Sahasrarei cosmice. “Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit” (Fapte 2.21; Ioel 2.32). Este vorba, desigur, de activarea lui Kundalini prin rostirea Numelui Divin (adica a ceea ce în hinduism se numesc mantre7).


Era Varsatorului este interpretata ca varsarea apei vietii (Kundalini), a Spiritului, turnarea Duhului asupra oamenilor, realizarea armoniei între microcosmosul uman si macrocosmosul divin, adevarata “unio mistica” (Yoga). “Celui ce îi este sete, sa vina; cine vrea, sa ia apa vietii fara plata!” (Apocalipsa 22.17).

În Evanghelia Varsatorului (Ed. Leymarie, Paris 1991; Fowler, Romford 1939), intrarea în era Varsatorului e descrisa astfel: “Omul ce poarta amfora (=Varsatorul, cel ce poarta ulciorul cu apa, n.a.) va trece un curcubeu (=Bandhan, simbolul Sahaja Yoga, n.a.). Semnul si pecetea Fiului Omului vor apare pe cerul Rasaritului (=India, n.a.). Atunci cei initiati îsi vor înalta capetele si vor sti ca mântuirea pamântului e aproape” (cap.157). Nota editiei franceze explica: “De la începutul acestei ere, adica din acest moment, oamenii în numar crescând vor cauta sa înteleaga spiritul Evangheliei, în loc sa se tina de litera ei. Când partea predominanta a rasei umane va fi patrunsa de acest spirit, la a carui afirmare aceasta carte îsi aduce contributia, omenirea se va afla cu siguranta în Era Varsatorului”.

Omul - parte a marii hlograme universale

Yoga explica analogia dintre Creator si om, prin corespondenta ce exista între Fiinta Universala (Virata, în sanscrita) si cea umana, la nivelul corpului energetic (subtil). Corpul energetic subtil este definit ca un ansamblu de canale (nadi) si centre energetice (chakre), care se evidentiaza odata cu trezirea energiei Kundalini.

Reflectarea structurii macrocosmosului la nivelul microcosmosului uman este o conceptie holistica (holos=întreg, în greaca). Orice fragment al unei holograme cuprinde în el imaginea întregului. În fotografie (bidimensionala) percepem informatia prin variatiile de intensitate ale luminii (variatiile de amplitudine ale undelor electromagnetice). Când privim o holograma, perceptia se face tridimensional, datorita informatiei suplimentare continuta de trenurile de unda, de variatiile de faza. În raport cu banala fotografie, holograma apare a fiind transcendentala

Potrivit celor mai noi ipoteze ale fizicii (teoria supercorzilor), Universul e conceput ca un ansamblu de vibratii, într-o viziune holistica. Marele fizician englez David Bohm a ajuns la concluzia ca omul dispune de un sistem holonimic pe care, în evolutia sa, a uitat sa îl foloseasca. Acest sistem ar putea percepe accesul transcendental, cunoasterea “directa”.

S-a demonstrat experimental ca memoria vizuala a întregului este codificata în fiecare fragment al materiei cerebrale, tot astfel cum holograma se regaseste în fiecare din fragmentele sale. În atare împrejurari, lumea poate fi considerata o proiectie din afara, dobândind astfel spatiu si timp, dar aceasta proiectie este la fel de imperfecta în raport cu realitatea interioara, cum este o fotografie fata de o holograma. Aceasta lume iluzorie, nu este altceva decât ceea ce indienii numesc Maya.

Continuator al ideilor lui Bohm, neurochirurgul si neuropsihologul Karl Pribram a aratat în cadrul teoriei holonimice a structurilor creierului, ca fara o functionare holonimica a creierului, am percepe lumea sub forma de vibratii, lipsind formele, sunetele, culorile si, în general, spatiul si timpul. Ducând mai departe rationamentul sau, se ajunge la concluzia ca fiecare creier este o parte din Marea Holograma si deci, în anumite conditii, creierul poate avea acces la informatiile Sistemului Cibernetic Universal. În toate marile religii au existat asa-numiti profeti, personalitati de exceptie ale vietii spirituale, carora le-a fost posibila comunicarea cu divinitatea. Revelatiile pe care ei le-au transmis umanitatii contin arhetipuri comune, ceea ce dovedeste ca la baza tuturor acestor mari învataturi exista aceeasi sursa.

Dupa trezirea energiei Kundalini “calculatorul microcosmic uman este conectat la programul cosmic: informatiile încep sa circule în sistemul nostru nervos sub forma de vibratii. De fapt, temperamentul, sanatatea, structura personalitatii si chiar destinul fiecarei fiinte umane depind de genul de relatie care exista între instrumentul sau spiritual si arhetipul cosmic”.

J.C.Eccles considera ca dincolo de creier se exercita o inteligenta cu adevarat umana, prin controlul si folosirea activitatilor neurale critice si a tranzitiilor brutale din activitatea grupelor de neuroni. Potrivit “teoremei lui Bell” (reluate si de H.P.Stapp) procesul de reductie introduce un element cosmic în decizia umana, omul fiind definit ca un amestec (precizat matematic) de elemente personale si elemente cosmice.

Aceste concepte îndraznete ale fizicii moderne nu trebuie sa ne surprinda. Ele raspund, parca, invitatiei lansate, cu putin înaintea mortii, de genialul inventator american de origine sârba, Nikola Tesla: “În ziua în care stiinta va începe sa se intereseze de fenomenele nefizice, ea va progresa într-un deceniu, mai mult decât în toate secolele existentei sale”. Recent, Carl Sagan afirma: “Începem sa întelegem Cosmosul care se afla în noi, asa cum noi ne aflam în el”.

Ecouri ale conceptului holistic strabat si scrierile teologice ale Sfintilor Parinti ai Bisericii. Astfel, Sf. Maxim conchidea: “O persoana nu este partea unui tot, caci ea contine într-însa totul. Caci tot ceea ce a fost creat de Dumnezeu în diversele naturi se reuneste în om ca într-un creuzet, pentru a forma în el o desavârsire fara pereche, ca o armonie compusa din felurite sunete”. Vladimir Lossky consemna ca “omul contine în el toate elementele din care este alcatuit Universul” amintind extazul Sf. Benedict din Nurcia care a vazut “întregul Univers ca adunat într-o raza de lumina dumnezeiasca”.